Ministerul Justiției: Proiectul de lege 5G are nevoie de criterii clare și obiective în decizia de certificare a furnizorilor de echipamente

0

Proiectul de lege pentru reglementarea implementării rețelelor 5G a ajuns la faza ping-pong-ului dintre ministere și instituții. Ultima formă a proiectului, ce urmează a mai fi modificată pentru clarificări de Ministerul Transporturilor, a fost trimisă a Consiliul Economic și Social pentru avizare.

 

Actuala formă a proiectului a fost semnată și de Sorin Grindeanu în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în ultima zi de mandat, adică pe 16 octombrie 2020. Înainte de a ajunge lege, proiectul realizat de Ministerul Transporturilor are nevoie și de avizul Consiliului Economic și Social, cel al Consiliului Concurenței și cel al Curții de Conturi. Ca și de avizul ANCOM, al SIE, al SRI, al STST, al Ministerului Apărării, al Ministerului de Externe, al MAI, al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și al Ministerului Justiției.

Ultimul de pe listă, Ministerul Justiției, a emis o Notă către Ministerul Transporturilor, prin care cele câteva clarificări.

În primul rând, semnalează necesitatea justificării „temeinice” a soluțiilor propuse „din perspectiva mecanismului de autorizare instituit, a criteriilor avute în vedere de inițiatori pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a acestei autorizări”. Ministerul de Justiție punctează că este necesar ca inițiatorii să fundamenteze soluția legislativă prin care au acordat Prim-ministrului competența de emitere a deciziei de aprobare sau respingere în detrimentul unui „organ colegial”.

De asemenea, se apreciază că „este oportun ca inițiatorii să analizeze necesitatea unor informații suplimentare din perspectiva evaluării impactului reglementării asupra mediului de afaceri, aspecte de natură să justifice intervenția normativă”.

Citeste si...
Cele mai tari „JUCĂRII” tehnologice pe care vrei SĂ LE AI

Nota menționează și că „din Expunerea de motive semnalăm că procedura reglementată de Legea 52/2003 nu se rezumă la publicarea proiectului pe pagina de internet a inițiatorului, fiind necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii în materie, în integralitatea sa”.

Se precizează, de asemenea, că „revine Ministerului Afacerilor Externe competența să se pronunțe asupra compatibilității soluțiilor cuprinse în prezentul demers normativ raportat la piața unică europeană în componenta privind libera circulație a mărfurilor, precum și cu ansamblul legislației Uniunii Europene și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene relevantă în materie. De asemenea, având în vedere că măsurile cuprinse în proiectul de act normativ sunt susceptibile de a avea impact anticoncurențial, revine Consiliului Concurenței competența de a se pronunța la acest aspect.”

Ministerul Justiției arată și că „din proiectul de act normativ care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT sunt neclare și lipsite de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizării, aspect de natură să conducă la articolul 1 (alin. 5) din Constituție.”

„Având în vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiție de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare și obiective care să permită controlul jurisdicțional reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție”, se arată în Notă.

Chiar și Ministerul de Justiție atenționează asupra lipsei criteriilor obiective în proiectul de lege, lipsă semnalată de aproape toți cei care au consultat proiectul.

 

Articol preluat din ziarul Puterea.