“O religie mondială care are drept scop unirea tuturor popoarelor într-o credinţă comună şi un scop comun”. Unii ar spune că asta este o utopie. Nu însă şi adepţii baha’i, una dintre cele mai noi religii. Un amănunt puţin ştiut din istoria României este acela că Regina Maria a devenit adeptă a acestei religii, după ce a intrat în contact cu o jurnalistă americană, în 1926. În prezent, în ţara noastră sunt 7.000 de baha’i, români şi străini. Cine sunt aceştia, care este viaţa lor, care sunt obligaţiile şi lucrurile care îi deosebesc de ceilalţi? Gândul a intrat în lumea lor pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări.
Bucureşti, o zi de miercuri, înainte de amiază. Într-o vilă cochetă din cartierul Bucureştii Noi s-au adunat circa 20 de persoane, adulţi şi copii, oameni educaţi care au îmbrăţişat învăţăturile lui Bahá’u’lláh, un persan care a trăit în secolul al XIX-lea. Par că au venit la o petrecere, fiecare a adus ceva de mâncare sau o sticlă cu băutură. Nu alcool, pentru că baha’ii nu beau, nu fumează şi nu joacă jocuri de noroc.
Fără icoane, pentru că religia le interzice, doar cu un tablou şi câteva cărţi despre Bahá’u’lláh, aceştia sărbătoresc Martiriul lui Bab, premergătorul credinţei Baha’I, executat în 1850 în Iran.
Martiriul lui Bab este una dintre cele nouă zile sfinte nelucrătoare pe an în care baha’ii nu muncesc şi se adună să citească rugăciuni, chiar şi de pe tabletă, să cânte şi să socializeze. Asta se întâmplă şi în această casă.
După ce şi-au spus bun venit, cei prezenţi aici, printre care medici, psihologi sau oameni de afaceri, încep să îl asculte pe Andrei Constantinescu, care a fost desemnat gazda sărbătorii. Din minte, dar şi din tabletă, Andrei le vorbeşte despre Bab şi Bahá’u’lláh.
Andrei Constantinescu, de profesie psiholog, a devenit baha’i la începutul anilor 1990, pe când avea 22 de ani. Fratele său, întors de la mare, a adus un pliant acasă cu principiile baha’i. La scurt timp, Andrei a cunoscut o familie baha’i din Statele Unite. Astfel, a intrat în tainele culturii Baha’i în care toate rasele sunt egale, femeia este egală cu bărbatul, iar între ştiinţă şi religie trebuie să existe armonie.
Principiile de bază ale credinţei Baha’i sunt unitatea religiilor şi a omenirii, precum şi unicitatea lui Dumnezeu. “Există un singur Dumnezeu, o singură rasă umană, iar diversele religii ale lumii reprezintă etape ale planului divin”, afirmă Andrei Constantinescu.
Soluţia unui preot la întrebările unei tinere: slujbă şi aghiasmă
Designerul Tania Solomiţchi s-a născut în Republica Moldova, într-o familie de ortodocşi. Curioasă din fire, a devenit baha’i la vârsta de 17 ani, printr-o prietenă, după ce a avut mai multe întâlniri cu adepţi ai acestei religii şi a citit cărţi care i-au oferit răspunsuri la întrebările pe care şi le punea în anii tinereţii.
„Care este diferenţa între creştini? De ce se numesc diferit? De ce nu sunt toţi pur şi simplu creştini. De ce sunt protestanţi, catolici, ortodocşi, care este diferenţa? De ce nu se înţeleg între ei, doar împart aceeaşi carte şi acelaşi fondator, care este fiul lui Dumnezeu?”, au fost întrebări la care Tania căuta răspunsul pe când avea 17 ani. Exasperată de întrebările fiicei ei, mama a dus-o la biserică să primească răspunsurile de la preot. „Preotul o ştia bine pe mama, de aia m-a dus la el. La întrebările mele a spus că trebuie să îmi facă o slujbă, iar mama să îmi dea aghiasmă acasă”, povesteşte Tania.
Sesiune de rugăciuni din toate religiile
Deşi nu au icoane şi nici preoţi sau predicatori, baha’ii au o obligaţie principală – să se roage. După ce Andrei termină de citit de pe tabletă despre Bab, începe sesiunea de rugăciuni. Fiecare o spune în gând. Poate fi din orice carte sfântă – Biblie, Coran, Tora sau Vedda – pentru că, la baha’i, Abraham, Iisus, Buddha, Brahma sau Mohamed au fost toţi mesagerii lui Dumnezeu. Potrivit acestora, Bahá’u’lláh este, însă, ultimul trimis al lui Dumnezeu pe pământ şi îi conţine pe toţi.
Sesiunea de rugăciune în gând se încheie. Începe o alta, din cărţile lui Bahá’u’lláh, pe care o citesc pe rând, cu voce tare o parte dintre cei prezenţi. În acelaşi timp, o tânără îi acompaniază cu un cântec la pian.
„Legea la baha’i este de a spune rugăciuni şi de a citi scrierile sfinte zilnic”, afirmă Mitra Tai. De profesie fizician, Mitra Tai s-a născut în Iran, dar a crescut în Franţa. A venit în România în anii ’90.
Mitra Tai ne sintetizează esenţa credinţei baha’i: “o religie mondială care are drept scop unirea tuturor popoarelor într-o credinţă comună şi un scop comun”. Este convinsă că această idee de unitate a lumii şi a religiilor nu este o utopie.
„Noi credem că există o forţă divină care din spate împinge în direcţia care doreşte. Să ne gândim la implicarea noastră. Cum pot eu, ca om, să aduc o schimbare pozitivă în lume? Felul în care ne educăm copiii, felul în care îi facem să îşi aleagă meseria este foarte important. Trebuie să îi facem să fie conştienţi de forţa lor şi întotdeauna le spunem: ’Să nu te gândeşti la ce carieră o să faci, la câţi bani o să faci. Te gândeşti ce calităţi am şi cum pot în societatea asta să aduc un plus, un mic progres în lumea aceasta’”, afirmă Mitra Tai.
În prezent, în România, sunt circa şapte mii de baha’i. Nu au biserici, nu au lideri, fac întâlniri de meditaţie, discuţii şi studiu în casele proprii, iar prozelitismul este interzis. Au doar opt temple în toată lumea. Baha’ii nu au noţiunea de păcat. Nu au voie să bârfească, să umble cu mai multe femei şi să aibă legături homosexuale. Baha’ii ţin post 19 zile pe an. Nu au voie să mânânce şi să bea până la apus. În afară de alcool, nu au restricţii la alimente sau băuturi.
Baha’iul Wargha Enayati, care a venit în România după Regina Maria
Regina Maria a României a fost primul cap încoronat care a îmbrăţişat religia Bahá’í, după mai multe întâlniri cu jurnalista americană Martha L. Root, adeptă a acestei religii. Jurnalista auzise că Regina Maria este fascinată de religiile Orientului şi a venit în 1926 în România să o cunoască. Au avut mai multe întâlniri, după care Regina Maria a început să citească cărţi despre baha’i. “Zilele noastre preapline par să nu ne îngăduie timp şi pentru religie. Sau cineva poate fi mulţumit cu religia sa. Dar învăţăturile acestor oameni blânzi, înţelepţi şi buni sunt compatibile cu orice religie şi cu niciuna”, scria regina, într-un ziar din Canada, în 1926.
Printre cei prezenţi la întâlnirea de astăzi a baha’ílor, se află şi cardiologul Wargha Enayati. Acesta este unul dintre oamenii de afaceri din industria de servicii medicale din România. A venit în România în urmă cu 30 de ani, pasionat de Regina Maria. “Dacă un român merge la baha’i din Noua Zeelandă, spre exemplu şi spune că este român, toţi spun: ‘A, România, Regina Maria’. Oriunde te duci, baha’ii ştiu că, în România, Regina Maria a fost baha’i. A fost primul cap încoronat care l-a recunoscut pe Bahá’u’lláh”, afirmă el.
Ajuns în România, Wargha Enayati a trebuit să înveţe limba română, timp de un an, la Institutul “Emil Bodnăraş” din Suceava pentru a putea studia apoi Medicina. După un an a fost admis ca student la Facultatea din Medicină din Cluj. „Eu puteam să studiez medicina în Germania, dar era perioada în care baha’ilor în România le mergea foarte prost în comunism”, afirmă el.
Wargha Enayati credea că nu va sta mult în România, însă s-au făcut 30 de ani de când locuieşte aici. Şi-a întemeiat o familie alături de fiziciana Mitra Tai, împreună cu care are trei copii. A devenit un medic cardiolog reputat şi a fondat Centrul Medical Regina Maria.
„Eram un copil răsfăţat, crescut într-o familie de medici. Primii ani în România au fost dificili, în special din punct de vedere al igienei şi al mâncării. Cred că toate experienţele m-au ajutat. Eu nu am venit să fac bani. Nici în visele mele cele mai frumoase sau în coşmarurile mele nu mă gândeam la asta. Şi astăzi mă uimeşte tot ce mi s-a întâmplat. Mă mir cât de repede se obişnuiesc oamenii cu binele în jurul lor”, afirmă Wargha Enayati.
Baha’ii nu au voie să facă politică
Înainte de 1989, în România, erau circa 50 de baha’i, dintre care doar 3 străini. “Receptivitatea poporului român pentru lucruri spirituale, dacă sunt şi logice, este foarte mare”, afirmă cardiologul. Wargha Enayati stă departe de politică, pentru că baha’ii trebuie să respecte regulile statului, dar nu au voie să facă politică. “În credinţa baha’i, principiul de bază este unitatea, şi politica nu este un lucru care aduce unitatea. Dacă vorbim despre politică partizană, aceasta aduce dezbinare între oameni. Nici unui sistem nu îi convine mesajul lui Bahá’u’lláh, de unitate a omenirii. Pentru că politicienii nu acceptă aceste idei”, este de părere cardiologul.
Wargha Enayati a avut un unchi, cardiolog renumit, care a fost omorât în Iran pentru că era baha’i. “Interesant este că nici mătuşa mea şi nici copiii ei nu le poartă pica celor care l-au omorât pe unchiul meu, pentru că în credinţa baha’i nu este loc de ură. Mesajul lui Bahá’u’lláh este că orice gând de ură trebuie înlocuit de unul de dragoste, orice gând de război de unul de pace”, spune el.
Baha’ii contribuie şi cu fonduri la comunitatea din care fac parte. “Contribuţia în credinţa Bahai este una personală şi secretă”, afirmă soţia lui Wargha, Mitra Tai. Potrivit acesteia, banii se virează online sau direct vistiernicului Adunării Spirituale, singura formă de organizare pe care o au la nivel local şi internaţional. Adunarea este alcătuită din nouă membri aleşi de către toţi bahaii, fără să existe o competiţie internă. „Fiecare nominalizează pe cine doreşte. La nivel local, adunarea se ocupă de problemele comunităţii”, spune Mitra Tai.
Fiica cea mare a lui Wargha şi a Mitrei, Sheida, are 17 ani, este elevă şi a devenit adeptă a religiei abia la 15 ani. La această vârstă, baha’ii consideră că tinerii pot să decidă singuri ceea ce vor. Sheida nu a avut parte de niciun botez, pentru că la baha’ii nu există ritualuri. A spus doar că ea crede că Bahá’u’lláh este trimisul lui Dumnezeu pe Pământ. Când se va căsători, doi dintre invitaţi îi vor fi martori şi îi vor citi doar un verset din învăţăturile lui Bahá’u’lláh. Până atunci, însă, Sheida învaţă, pentru că baha’ii pun accentul pe progres şi ştiinţă şi acordă mult timp educaţiei copiilor şi tinerilor.
Sheida a fost şi în Zambia, la un curs de cunoaştere despre baha’i. Acasă, în Bucureşti, participă la întâlnirile de studiu dedicate tinerilor baha’i. „Ei vin la noi acasă, nu este o instituţie. Fiecare face pentru el. Avem un material din care reies diferite modele de comportament, să îi spunem aşa ceva”, spune Sheida.
Tatăl ei o completează. „Adolescenţii învaţă despre virtuţi, învaţă să înoate împotriva curentului, să aibă părerile proprii, să gândească şi să hotărască ei ce este bine şi ce este rău”, spune Wargha.
Bahaii sunt convinşi că sufletul lor va progresa şi după moarte. Ei au cercuri de studiu şi pentru adulţi. “Sunt câte 6-7 persoane care studiază anumite materiale, iar apoi creează discuţii. Baza la noi sunt întâlnirile devoţionale. La fiecare baha’i acasă ne întâlnim regulat”, afirmă Wargha Enayati.
Aşa s-a întâmplat şi astăzi, în casa din Bucureştii Noi.
Sediul central al tuturor baha’ilor este Haifa, în Israel. Aici şi-au găsit refugiul, în urmă cu aproape două secole, adepţii acestei religii, prigoniţi de musulmanii din Iran, vechea Persie. Anual, 700.000 de oameni vizitează celebrele grădini, considerate a opta minune a lumii. Mormântul lui Bab, iniţiatorul acestei credinţe, se află în interiorul Domului aflat în mijlocul grădinilor. Grădinile nu pot fi vizitate decât de jos în sus, niciodată invers, pentru a nu sta cu spatele la Marele Dom, un act care ar contravine credinţei baha’i. Credinţa baha’i este cea mai tânără dintre religiile monoteiste independente. Cu peste şase milioane de adepţi, răspândiţi în 236 de ţări, este a două din lume, ca răspândire geografică.