Vechiul Polidin, transformat în Orostim, suplimentul vândut de Institutul Cantacuzino

Cel mai nou produs lansat de Institutul Naţional de Cercetare Cantacuzino, un supliment alimentar pentru imunitate, se bucură de multă popularitate printre români. Mulţi l-au comparat cu celebrul Polidin de altădată, pentru că are o compoziţie similară, dar între cele două sunt diferenţe importante, ne-au explicat specialiştii.

Primul lot din cel mai nou produs lansat de Institutul Cantacuzino din Bucureşti, Orostim-HV, s-a epuizat în numai două ore de la punerea în vânzare. Românii au stat la coadă să-l cumpere, iar succesul de care se bucură noul supliment alimentar se datorează asocierii cu celebrul Polidin de altădată, produs de aceeaşi instituţie românească de cercetare. Ambele sunt preparate imunomodulatoare, care cresc rezistenţa organismului la infecţii, motiv pentru care suplimentul Orostim de la Cantacuzino şi-a primit numele de „noul Polidin”.

De la modul de administrare şi până la acţiunea pe care o are, între cele două sunt diferenţe importante. Le analizăm în continuare cu preşedintele Colegiului Farmaciştilor România, prof. univ. dr. farm. Dumitru Lupuliasa, şi cu dr. Sever Cristian Oană, medic primar de medicină de familie, instructor formator.

Ce era Polidinul – vaccin, medicament sau supliment?

Generaţii întregi de copii, dar şi de adulţi s-au apărat de bolile sezonului rece cu un preparat exclusiv românesc – Polidin. Ieşit din laboratoarele de cercetare ale Institutului Cantacuzino în anul 1966, Polidinul a fost intens promovat în cabinetele medicale în vremurile sale de glorie, între 1970 şi 2000. Mulţi îl considerau vaccin, pentru că era ambalat în fiole şi se administra injectabil – de obicei, înainte de începerea iernii. Polidinul era prescris în cure de 7 zile, câte o doză injectabilă pe zi.

Avea două moduri de administrare, subcutanat şi intramuscular. Prima variantă de administrare era mai dureroasă. Senzaţia puternică de usturime pe care mulţi o simţeau în timpul injectării era cauzată de o substanţă din compoziţie numită fenol.

Din punct de vedere farmacologic, aşa cum precizează şi prospectul, era un preparat imunomodulator, adjuvant (deci care se asocia cu alte produse) în infecţiile căilor respiratorii, în boli infecţioase virale (în gripă, în special), în infecţii urinare şi genitale sau chiar postoperator în arsuri extinse.

„Pe vremea când a apărut Polidinul, tratamentele nu erau împărţite în medicamente şi suplimente alimentare. Acestea din urmă nu existau atunci, este o categorie care a apărut relativ recent. Toate erau medicamente. Dacă am aplica toate criteriile farmacologice de astăzi, Polidinul ar fi încadrat în categoria medicamentelor, aproape de vaccinuri”, crede prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa.

Fabricarea serului imunomodulator a fost oprită în 2012. Odată cu aderarea României la UE, producţia de medicamente şi seruri trebuia aliniată la normele europene. Era necesar ca circuitele să fie modernizate, documentaţia- actualizată, iar ingredientele Polidinului, standardizate – demersuri care au fost imposibil de îndeplinit la Institutul Cantacuzino în acea perioadă. Ne-ar fi ajutat Polidinul în pandemia de coronavirus? Odată cu izbucnirea pandemiei de coronavirus, românii şi-au amintit cu nostalgie de „bătrânul” Polidin şi mulţi l-au privit ca pe un panaceu pentru COVID-19.

El avea indicaţie de adjuvant în boli infecţioase virale, în special în gripă, dar ne-ar fi ajutat cu adevărat acest imunomodulator în lupta cu noul virus? Polidinul nu a fost un vaccin antiviral; el avea în compoziţie un amestec de 13 suspensii bacteriene inactivate termic: mai multe specii de streptococ, stafilococul auriu, E. coli, Klebsiella pneumoniae (bacterie care poate provoca pneumonie, meningită sau infecţiile de tract urinar) şi Neisseria catarrhalis (numită Moraxella acum, bacterie poate provoca

infecţii respiratorii). Scopul serului era să declanşeze o reacţie imunitară şi să creeze astfel o linie de apărare împotriva bacteriilor indicate în prospect. El nu poate fi considerat antibiotic, pentru că nu avea capacitatea de a distruge bacterii sau de a le opri dezvoltarea, ci de a crea imunitate împotriva lor.


Polidinul nu putea acţiona nici ca vaccin antigripal, pentru că nu conţinea tulpini gripale atenuate ori sub o altă formă. Cât despre coronavirusuri, nici acestea nu se regăseau în formula Polidinului. Dr. Sever Cristian Oană ne explică mecanismul prin care dobândim imunitate la microbi:

„Pentru ca celulele noastre sangvine să producă anticorpi împotriva unui virus sau a altui microb, ele trebuie să aibă contact cu el. Anticorpii sunt foarte specifici şi dacă nu există acest contact cu microbul, organismul nu produce aceşti anticorpi. El este ca un computer: trebuie să aibă o informaţie ca să creeze un alt program. Nu există o imunitate la modul general pentru virusuri. Ea este specifică”.

Institutul Cantacuzino a anunţat încă din 2018 că va relua producţia de Polidin, dar şi de Cantastim (un alt imunomodulator celebru) şi de vaccinuri antigripale. Demersurile au început abia în 2020 şi va dura cel puţin 2 ani până când aceste produse vor intra pe piaţă. Noul Polidin va trebui testat după regulile Agenţiei Europene a Medicamentului, care sunt foarte serioase. Atunci vom vedea dacă trece testul eficienţei sau nu.

Dr. Sever Cristian Oană, medic primar de medicină de familie, instructor formator Ce conţine Orostim-HV de la Cantacuzino Suplimentul alimentar lansat pe piaţă în noiembrie 2020 de Institutul Cantacuzino nu este un preparat nou. În octombrie-decembrie 1989, dr. Sylvia Hoişie, considerată „mama Polidinului”, a publicat într-o revistă de specialitate rezultatele unui studiu de laborator despre Orostim, un „imunomodulator polimicrobian cu administrare orală”.