Putin a ales România ca să transmită un mesaj către Europa
Actualitate

Putin a ales România ca să transmită un mesaj către Europa. De ce atacă mereu navele în Marea Neagră

Drone rusești au lovit trei nave civile în Marea Neagră, în largul coastei României la 14 noiembrie. Este ultimul incident de acest fel, după o serie de atacuri. La bordul navelor au izbucnit incendii, însă echipajele au reușit să le stingă. Putin are de gând să continue.

Putin abordează o strategie de tip „escaladare pentru dezescaladare”, declarând în mod explicit că va răspunde în aceeași manieră la incidentele care implică sechestrarea navelor rusești și confiscarea încărcăturilor acestora.

El a dat deja directive Ministerului Apărării pentru ca să răspundă cu aceeași monedă la „atacurile piraterești” ale aliaților, iar acest lucru nu se va întâmpla neapărat în aceleași ape în care sunt plănuite acțiunile împotriva navelor rusești. „Ci oriunde vom considera necesar și oportun”, a sobliniat liderul de la Kremlin.

Putin a ales România ca să transmită un mesaj către Europa. De ce atacă mereu navele în Marea Neagră

În seara zilei de 13 noiembrie, o dronă a lovit nava Larissa 1, sub pavilion Palau, în apele teritoriale românești, la 12 km nord de Sfântu Gheorghe. Nava se îndrepta spre Sulina, având ca destinație finală Ucraina. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit.

Alte atacuri au avut loc în seara zilei de 14 noiembrie și în cursul nopții spre 15 noiembrie, în apropierea intrării în canalul navigabil Sulina, din Delta Dunării.

Putin a ales România ca să transmită un mesaj către Europa

Prima navă lovită a fost petrolierul EVIAPETROL V, sub pavilion grecesc. În jurul orei 21:10, o dronă a lovit nava la 7,4 km est-sud-est de Sulina. Impactul a provocat un incendiu, pe care echipajul a reușit să-l stingă.

În jurul orei 21:45, o altă dronă a atacat nava de mărfuri uscate Marsol, aflată la 9,3 km sud-est de canalul Sulina. Și la bordul acestei nave a izbucnit un incendiu.

A treia navă lovită a fost Ali Najafov. Echipajul acesteia a raportat că, în cursul nopții, o dronă a lovit nava în apropierea gurii de vărsare a Dunării. Atacul a provocat un incendiu, pe care echipajul l-a stins.

În timpul atacurilor, stațiile radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea coastei țării. Forțele Aeriene Române au ridicat de la sol avioane de vânătoare, în două rânduri, ca răspuns la aceste amenințări. Și totuși, atacurile dronelor s-au produs.

Pentru că, se pare, atacarea navelor în apele României este „facilă”, după cum scriu analiștii, în ciuda măsurilor de prevenire luate și a forțelor specializate în interceptarea dronelor.

Ce spune Putin: „Pirații din UE” reprezintă o realitate la care Rusia trebuie să se adapteze

Citește și  Sorin Oprescu a fost arestat la Atena. Fostul primar are de ispăşit 10 ani de închisoare

La mai bine de două luni de la sechestrarea unei nave în Marea Mediterană, trupe au urcat la bordul petrolierului MV MIDAG în cadrul unei operațiuni a UE.

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a comunicat că, la 13 noiembrie, unități din cadrul Operațiunii IRINI au urcat la bordul petrolierului MIDAG, în Marea Mediterană. Se consideră că nava are legături cu „flota din umbră” a Rusiei.

Putin a ales România ca să transmită un mesaj către Europa

În urma inspecției, s-a constatat că aceasta naviga sub un pavilion neautorizat. Nu a fost încă raportat ce s-a întâmplat cu petrolierul după inspecție.

UE intenționează să continue „combaterea flotei din umbră”, atât pe mare, cât și prin mijloace diplomatice, și anume prin sancțiuni, a declarat Kallas.

În intervalul de timp dintre această sechestrare și cea anterioară, forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra navigației în Marea Neagră, în timp ce UE cerea cu insistență o detensionare a situației.

În contextul actual, presa rusă afiliată Kremlinului reamintește avertismentul lui Vladimir Putin din luna august: Rusia poate răspunde cu aceeași monedă la acțiunile îndreptate împotriva Federației Ruse.

Acest răspuns face parte din strategia de tip „escaladare pentru dezescaladare”. Vladimir Putin și-a exprimat în mod explicit disponibilitatea de a răspunde în aceeași manieră la incidentele care implică sechestrarea navelor rusești și confiscarea încărcăturilor acestora.

„Dacă acest lucru, decizia unor țări din UE de a sechestra nave rusești și de a vinde bunurile confiscate, va fi pus în aplicare, vom fi nevoiți să răspundem cu aceeași monedă”, a amenințat Putin.

El a subliniat că răspunsul Rusiei nu va fi neapărat în aceleași ape în care sunt plănuite acțiunile împotriva navelor rusești. „Ci oriunde vom considera necesar și oportun – oriunde, inclusiv în zona de responsabilitate a Flotei din Pacific”, a declarat președintele.

Adresându-se marinarilor ruși, Putin le-a cerut să acorde atenție acestui aspect. „Această directivă a fost deja transmisă Ministerului Apărării și știu că a ajuns și la comanda Flotei din Pacific. Le cer, de asemenea, să prezinte propunerile lor în această chestiune”, a spus Putin.

Putin vrea „compromisuri reciproce” pentru vecinii săi

Liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia își consolidează securitatea, dar că, în general, este întotdeauna deschisă să caute compromisuri reciproce, acceptabile pentru vecinii și prietenii săi. „Suntem pregătiți să facem acest lucru, pornind de la interese reciproce”, a spus liderul rus.

Potrivit analiștilor militari ruși, capacitățile marinei militare s-ar putea dovedi insuficiente pentru astfel de sarcini, mai ales având în vedere atacurile constante ale Forțelor Armate Ucrainene asupra forțelor navale.

„Totuși, experiența din Marea Neagră a demonstrat că pot fi utilizate și alte mijloace pentru a evidenția voința și hotărârea Rusiei”, scriu aceștia.

La începutul lunii octombrie, drone și ambarcațiuni fără echipaj au început să atace nave în largul coastelor României și Bulgariei, inclusiv în zonele economice exclusive ale unor țări NATO considerate anterior protejate împotriva amenințărilor externe.

Cel puțin zece nave au fost avariate, iar peste 30 de marinari au fost uciși sau sunt dați dispăruți.

Această escaladare bruscă a determinat NATO să anunțe trimiterea unor forțe suplimentare în Marea Neagră, precum și a unor specialiști care să stabilească tipul și originea munițiilor utilizate în atacurile asupra navelor.

Ministrul român al Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a declarat că va aborda problema siguranței navigației în Marea Neagră în cadrul unei reuniuni cu omologii săi europeni, care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 noiembrie.

El a precizat că România are nevoie de sprijin suplimentar din partea aliaților, inclusiv de aeronave de patrulare și de capacități de combatere a dronelor. De asemenea, țara depune eforturi pentru a accelera livrarea sistemelor radar de tip „Gap Filler” de la compania Thales.

Rusia transmite că rezolvarea „problemei” rezidă în însăși esența acesteia: „Odată ce europenii vor înțelege că și rușii pot juca acest joc, entuziasmul lor de a reține tancuri petroliere și nave de transport în vrac s-ar putea diminua, iar dorința de a stabili contacte în vederea definirii unor liniil de demarcație ar putea crește.”