Iată că în 2021, un proiect complex, care îmbină mai multe zone profesionale, uimește prin realizare și concept și ajută, la modul propriu, pacienții psihiatrici, cei care au nevoie de alinare și de încurajare pentru a depăși problemele complicate pe care le parcurg. Proiectul se numește ” CĂLUȘUL – de la ritual la terapie”, este realizat de Asociația Folclorică Valea Prahovei, în parteneriat cu Indie Box și Asociația Română de Psihoterapie prin Dans și Mișcare și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Ce propune? O abordare interesantă și utilă, un demers contemporan de valorificare și promovare a factorilor terapeutici care se regăsesc în dansul Călușului.
TRADIȚIA ÎMBINATĂ CU TEHNOLOGIA ȘI TERAPIA – DANSUL CĂLUȘULUI
Pe scurt, DANSUL CĂLUȘULUI poate fi folosit în tratament ul și reabilitarea pacienților psihiatrici. Firește, pe timp de pandemie, a fost o adevărată provocare pentru inițiatori de a realiza, de la zero, proiectul care a presupus deplasări, creație, producție, filmare și nu în ultimul rând intervenții față în față cu grupuri spitalizate. Totul a fost temeinic realizat. Dansatorii populari însoțiți de dans-terapeut au avut parte de o experiență unică și au mers, pentru documentare și veridicitate, direct la sursă, într-o rezidență de transmitere intergenerațională în satul Giurgița, jud. Dolj
Acolo au descoperit aspecte artistice și terapeutice direct de la Călușari de gardă veche, alături de care au luat parte la ritualul autentic, au purtat conversații directe cu membrii Cetei și cu comunitatea locală, au urmărit Ceata de Călușari într-o procesiune în care dansul Călușului a fost oficiat din casă în casă, precum Colindul de Crăciun, pentru a aduce prosperitate, fertilitate dar și, la nevoie, pentru tratarea și vindecarea celor cu probleme. Ulterior au pus în aplicare ce au trăit acolo, transpunând principiile învățate în convențiile performative acceptate în mediul urban! Cum au făcut asta?
Trupa de dansatori profesioniști de la Asociația Folclorică Valea Prahovei a restucturat coregrafia proprie de Căluș pentru a o adapta formatului de reprezentație participativă, în mijlocul oamenilor (și nu pe scenă).
Prin utilizarea tehnologiei 360 – realitate virtuală, o formă tradițională a dansului Călușarilor, a fost fixată în manieră inovatoare! S-a realizat acest video spectaculos de realitatea virtuală, care poate fi urmărit de toți cei care simt și cred că acest dans formidabil ne poate schimba, măcar puțin, viețile, mai ales atunci când avem nevoie de relaxare ori de energizare.
https://www.youtube.com/watch?v=vQDAYIeAekE
Reprezentația folclorică live a fost oferită pacienților din Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina și Spitalul de Psihiatrie Eftimie Diamandescu, la finalul cărora pacienții au participat direct, intrând în horă alături de dansatorii profesioniști! Pacienții imobilizați la pat au avut ocazia de a experimenta reprezentația prin intermediul unei căști de realitate virtuală. Reacțiile celor care au beneficiat de intervenție sunt de-a dreptul emoționante. La propriu, toți s-au simțit importanți, implicați, relaxați, dorindu-și să aibă parte de o astfel de experiență cât mai des. Un pacient declară: “m-am gândit)…că totuși se poate și că îmi doresc să avem parte cât mai des posibil”. Unii și-au adus aminte de dorința de a trăi, fiind motivați să meargă mai departe, alții au redescoperit însemnătatea existenței și bucuriile necondiționate ale acesteia. Alții au rememorat momentele în care erau sănătoși, aducându-și aminte de trecut, prin frumusețea tradiției populare, pe care o consideră, dincolo de faptul că este distractivă și benefică pentru ei, vitală pentru continuitate, pentru definirea țării noastre.
La rândul lor, cei cinci dansatori contemporani selecționați și coordonați de Denis Bolborea de la Indie Box au creat un performance ghidat de principiile de bază ale Călușului tradițional: format de prezentare în mijlocul oamenilor și nu pe scenă, ritm, sincronizare, dinamică intensă, sprijin reciproc între performeri și utilizarea judicioasă a muzicii folclorice reinterpretată inovator. Lucrarea lor work-in-progress a fost prezentată, în cerc restrâns, în studioul Areal – spațiu pentru dezvoltare coregrafic. Proiectul va continua și va ajunge, speră organizatorii, în mai multe locații cu pacienți psihiatrici. Echipa nu renunță, în ciuda restricțiilor pandemice, deoarece crede cu tărie că, această categorie socială defavorizată are nevoie de lumină, de integrare și de o rază de speranță pe care cu dificultate ar avea șansa să o primească în absența acestui proiect.
Managerul artistic al proiectului: Vladut Alexandru Simulescu, cel care este și coregraf al ansamblului Valea Prahovei, spune despre această experiență că ”reprezintă și confirmarea faptului că generația mea, generația pe care o reprezint, poate să ducă mai departe tradiția dansului popular autentic și să aducă, desigur, noi și noi elemente dar și să le reinterpreteze pe cele „vechi” pentru a putea fi percepute cât mai ușor de generația actuală, cea modernă. În contextul zilelor noastre, publicul trebuie să afle și „povestea” din spatele dansului, ca să înțeleagă exact semnificația acestuia. Iar când și demonstrezi că dansul are efectu therapeutic, așa cum noi am făcut-o în spitalele partenere, magia devine reală.”
Coordonatorul proiectului, dans-terapeutul Loredana Larionescu, afirmă că, grație deschiderii factorilor de decizie din spitalele partenere,acest proiect e asemenea unui miracol, pentru că a reușit să aducă intervenții în carne și oase în ciuda pandemiei. Apoi, e miracol pentru că au ridicat de pe scaun, dansând, oameni care demult nu știau altceva decât pat – sala de mese – sala de tratament.
Loredana povestește și o experiență emoționantă – ”Bunicuța care era imobilizată la pat, a primit casca de VR și, din totala ei apatie, s-a ridicat în șezut, a început să plângă și și-a amintit cum fusese bătută în tinerețe de niște ciobani, probabil în satul de origine. Deși dureroasă, această amintire traumatică a devenit accesibilă conștientului ei, din păcate amorțit de medicamente și lungă suferință. Putem doar să sperăm că, făcându-și auzită această suferință, bunicuța și-a mai ușurat din povară și continuă mai serenă, sperăm, spre o mai bună calitate a vieții psihice, chiar în limitările inerente vârstei și diagnosticului care a adus-o acolo.”
Iată ce mai spune Loredana – ”În primul rând au cerut muzică și dansuri populare în vizitele noastre anterioare. L-am adus deci pentru a răspunde unei nevoi exprimate de ei – credem noi că e nevoia de conectare la origini puternice, la resurse dintr-o tinerețe marcată de sănătate și de sprijinul comunităților de origine (majoritatea deducem că provin din mediul rural, așa cum rezultă din poveștile lor, din aparența și limbajul lor). Mulți spuneau că știu ce este Călușul dar nu au văzut niciodată dansul live. Majoritatea au simțit bucurie și energie, și au spus că le-a venit să danseze și ei (ceee ce i-am și invitat să facă).