Stingi lumina, închizi ochii și, câteva minute mai târziu, nu mai ești conștient de nimic. Trecerea de la veghe la somn pare instantanee, dar în realitate e un proces cu mai mulți pași, în care corpul și creierul încetinesc treptat. Cele mai multe senzații ciudate pe care le ai la adormire, de la tresăriri bruște la imagini neașteptate, țin de această tranziție. Odată ce înțelegi ce se întâmplă, nopțile devin mai puțin misterioase și, de multe ori, mai liniștite.
Primele minute: totul încetinește
Cu puțin înainte să adormi, temperatura corpului începe să scadă, ritmul inimii se rărește, iar respirația devine mai lentă și mai regulată. Mușchii se relaxează, iar creierul trece de la undele rapide ale stării de veghe la unele mai lente. În această fază de somn ușor poți încă să auzi ce se întâmplă în jur și te poți trezi ușor. Uneori apar imagini, sunete sau frânturi de gânduri fără logică, ca un fel de vis scurt înainte de somnul propriu-zis.
Senzația de cădere care te trezește
Aproape toată lumea a trăit măcar o dată acel tresarit in somn care apare exact când erai pe punctul să adormi. E o contracție bruscă și involuntară a mușchilor, de multe ori însoțită de senzația că ai călcat în gol sau că aluneci. Specialiștii o numesc mioclonie hipnică și o consideră un fenomen normal, care apare când creierul și mușchii nu trec perfect sincronizat în somn.
Tresăririle sunt mai frecvente atunci când ești foarte obosit, stresat, ai băut cafea după-amiaza târziu sau ai făcut sport intens aproape de ora de culcare. Sunt inofensive, chiar dacă te sperie. Merită discutate cu medicul doar dacă apar de multe ori pe noapte, te împiedică să adormi sau sunt însoțite de alte mișcări ori de nevoia constantă de a-ți mișca picioarele.
Ce îl ține treaz pe un corp obosit
Uneori corpul e pregătit de somn, dar mintea nu. Gândurile care se învârt în cerc, lumina de la telefon sau o cameră prea caldă trimit creierului semnale contradictorii și întârzie trecerea în somn. De aceea, adormitul depinde mult de ce faci în ultima oră a serii. Un corp care primește constant aceleași semnale, la aceleași ore, învață să adoarmă mai repede. Iar dacă gândurile nu se opresc, poate ajuta să le notezi pe o foaie înainte de culcare, ca să nu le mai porți cu tine în pat.
Când somnul face pași înapoi
Se întâmplă ca, după luni în care ai dormit bine, adormitul să devină brusc mai greu, iar trezirile de noapte mai dese. Fenomenul este descris uneori prin termenul de regresia somnului: o perioadă în care calitatea somnului scade temporar, deși nimic nu pare să se fi schimbat.
La adulți, cauzele sunt de obicei legate de stres, de schimbările de program, de un nou loc de muncă sau de trecerea de la un anotimp la altul. Vestea bună este că, de cele mai multe ori, aceste perioade sunt trecătoare. Important e să nu încerci să recuperezi forțat, cu ore lungi în pat sau somn prelungit în weekend, pentru că asta poate prelungi dezechilibrul. Dacă însă insomnia durează mai mult de câteva săptămâni și îți afectează ziua, merită să ceri sfatul unui medic.
Cum îl ajuți să adoarmă mai ușor
- păstrează ore de culcare și de trezire cât mai constante;
- evită cafeaua după prânz și sportul intens seara târziu;
- redu luminile și lasă telefonul deoparte cu o oră înainte de somn;
- ține dormitorul răcoros, în jur de 18°C;
- dacă nu adormi în 20 de minute, ridică-te și fă ceva liniștit până îți e din nou somn.
Adormitul nu e un buton pe care îl apeși, ci o tranziție pe care corpul o face mai ușor când îi pregătești terenul. Tresăririle, gândurile de seară și perioadele mai grele fac parte din drum. Cu răbdare și câteva obiceiuri bune, nopțile își regăsesc, de regulă, ritmul.
