Există experți care spun că intri în depresie dacă te uiți tot timpul la seriale. Probabil că ei au intrat în contact cu oameni bolnavi grav, care se uită la filme 24 din 24 de ore. N-au realizat dacă depresia, nu cumva, era deja instalată, atunci când s-au refugiat în seriale, sau gândit din prima că uitatul este cel care a aruncat respectivele persoane în boala deznădejdiei.
I-ai întâlnit deja, sunt genul de oameni care au apărut în ultimii ani, printre grupurile și subgrupurile clasice – nu e chiar un hipster, nici normcore, nu chiar punk sau cutester, nu fustangiu sau un hoinar, ci altceva, cu totul diferit – Omul a Cărui Personalitate e Construită în Întregime în Jurul Ideii că-i Place la Nebunie Breaking Bad. Iată-l, apare pe neașteptate la petrecerea din casa ta exact la ora de începere pe care ai pus-o pe Facebook, într-un tricou cu Los Pollos Hermanos și o pălărie neagră-n cap. El insistă să bată la ușă, deși există sonerie. Are mereu la el niște meth albastre. „E chiar foarte bun”, zice el. „Breaking Bad. Serialul. Serialul care-mi place. Cel despre care tocmai am vorbit. Serialul. E ca și cum: e despre tot, înțelegi?” Are o teorie despre ce a făcut Jesse după finalul seriei? Nu, și mai rău: are o poveste de șase mii de cuvinte făcută despre asta. „Hei: ai văzut SE02E03?”, zice el. „E o nebunie pură episodul ăla. Nebunie, îți spun.” Care e părerea lui despre episodul Fly? „E cea mai bună oră de televiziune din istorie.” Mai târziu, când încerci să te distrezi, trebuie să-l dai afară încet, după ce ți-a folosit lama cu care-ți razi părul pubian, ca să-și tundă părul, ca apoi să arunce o pizza pe acoperiș.
Păi, vești bune: omul ăla e extrem de deprimat, și așa suntem cu toții, din cauza faptului că privitul serialelor TV încontinuu ne face praf sănătatea mintală. Asta spune un studiu nou de la Universitatea din Toledo, care a descoperit că – din 408 participanți – 35% s-au calificat ca maratoniști în ale serialelor, iar ei au obținut niveluri ridicate de stres, anxietate și depresie, spre deosebire de cei care nu sunt disperați să vadă pe bandă rulantă seriale. Studiul a descoperit că 77% dintre participanți s-au uitat la televizor pentru două sau mai multe ore fără pauză în medie pe zi, iar cei care fac mai mult de atât – patru episoade consecutive House of Cards, un sezon Orange is the New Black, o porție zdravănă de Hannibal până când Netflix bagă un pop-up cu „ești bine, fiule?” – sunt clasificați ca dependenți de seriale. Deci: toată lumea, până la urmă. Oricine citește asta a făcut un maraton TV. Oricine s-a născut prin 1985 până în prezent, o face. Toată lumea o face.
„Uitatul la televizor în exces e o problemă de sănătate publică, care se află în creștere și trebuie luată-n considerare”, au zis cercetătorii care s-au ocupat de studiu. Dar asta o poate face și faptul că te uiți la televizor în general: un studiu de lungă durată al Jurnalului American de Epidemiologie, din 2011, a descoperit că uitatul la televizor peste trei ore pe zi le crește femeilor riscul cu 13% să fie diagnosticate cu depresie. La fel o face și iarna, vara, fumatul, dormitul prea mult sau prea puțin. La fel o face, conform unui miliard de studii din 2010 și până-n prezent, și prea mult Facebook.