Demisia ministrului Apărării. Un incident de o gravitate fără precedent a zguduit România în cursul nopții: o dronă rusească de tip Shahed (Geran-2) a penetrat spațiul aerian național și s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați.
Dronă prăbușită
Se cere demisia de urgență a ministrului Apărării după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați Deflagrația a alertat întregul oraș, provocând panică generală și rănirea a cel puțin două persoane.
Dincolo de pagubele materiale și trauma suferită de locatari, evenimentul a declanșat o undă de șoc pe scena publică, generând solicitări vehemente de asumare a răspunderii politice și militare.
În centrul acestor reacții se află poziția fermă exprimată de fostul parlamentar și corespondentul de război Remus Cernea.
Acesta solicită demisia imediată a ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, acuzând instituția pe care o conduce de indolență, incompetență și incapacitate cronică de a proteja viețile cetățenilor români.
Argumentele care susțin cererea de demisie a ministrului Apărării
Solicitarea de demisie a ministrului Apărării nu este prezentată ca un simplu act politic, ci ca o consecință directă a unui șir lung de disfuncționalități structurale și tactice în gestionarea crizei de la frontiera estică.
Eșecul flagrant al strategiei de interceptare. Criticii subliniază că ridicarea de la sol a avioanelor F-16 reprezintă o măsură ineficientă și rigidă pentru specificul dronelor de tip Shahed. Din cauza distanțelor extrem de mici (de doar câțiva kilometri) dintre granița ucraineană și localitățile românești precum Galați, Brăila sau Tulcea, timpul de reacție al aviației de vânătoare este mult prea mare.
Lipsa sistemelor antiaeriene mobile la sol. Deși conflictul regional durează de peste patru ani, o perioadă comparabilă cu durata unui război mondial, România nu a implementat un sistem adaptat de apărare la sol. Adică artilerie antiaeriană clasică și drone interceptoare, similar cu cel folosit cu succes de Ucraina pentru doborârea țintelor la altitudini joase.
Deficiențe grave în comunicarea publică
Ministrul Radu Miruță este acuzat că a gestionat defectuos comunicarea privind riscurile reale la care sunt expuse județele de la graniță.
Tot timpul minimalizând pericolul incursiunilor și lăsând populația vulnerabilă în fața dezinformării sau a lipsei de pregătire.
„Un moment rușinos pentru statul român”
În analiza semnată de Cernea, eșecul de la Galați este catalogat drept „consecința a peste patru ani de indolență și lipsă de curaj” a autorităților care au preferat să se bazeze pe noroc în loc să adopte soluții concrete, testate deja pe frontul din țara vecină.
„Nu există justificare pentru eșecul domniei sale de a proteja cetățenii. Este un moment rușinos pentru statul român. […] În loc să vorbească onest despre gravitatea situației și să se preocupe personal ca armata să facă tot ceea ce este necesar pentru a doborî următoarele drone care intră pe teritoriul nostru, s-a insistat pe un discurs menit să minimizeze pericolul.”
Pe lângă responsabilitatea directă a ministrului Apărării, degetul este îndreptat și către Președintele României, în calitate de comandant suprem al armatei, criticat pentru discursul de tip wishful thinking și asigurările nefondate oferite populației în momente similare din trecut (precum incidentele din septembrie 2025).
Confruntarea cu realitatea
Incidentul din Galați scoate la iveală o realitate dură: retorica oficială a „siguranței depline” s-a prăbușit odată cu plafonul apartamentului lovit de drona rusească.
În condițiile în care avertismentele repetate ale experților și jurnaliștilor de teren au fost ignorate, demisia ministrului Apărării este privită de contestatari nu doar ca un act de demnitate politică, ci ca un prim pas absolut necesar pentru resetarea completă a strategiei de apărare antiaeriană a României.
