Incidentul produs în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, a generat reacții puternice în spațiul public. Printre acestea se numără și poziția exprimată de Ramona Colțuneac, care atrage atenția asupra riscurilor tot mai mari pentru populația României în contextul războiului din Ucraina.
Potrivit informațiilor oficiale, impactul dronei a provocat o explozie și un incendiu, distrugând un apartament situat la etajul 10. Locatarii au fost evacuați de urgență, iar două persoane – o femeie de 53 de ani și un copil de 14 ani – au fost rănite.
„Nu mai vorbim despre resturi căzute pe câmp, ci despre un bloc lovit, despre oameni scoși din case în miez de noapte”, subliniază Ramona Coltuneac, punctând gravitatea incidentului.
În analiza sa, aceasta indică responsabilitatea directă a Federației Ruse pentru producerea incidentului, în contextul atacurilor desfășurate în apropierea granițelor României. În același timp, ea consideră că reacțiile instituționale, deși necesare, nu sunt suficiente în absența unor măsuri concrete de protecție.
„Românii nu trăiesc din reacții. Au nevoie de apărare reală, de sisteme anti-dronă funcționale și de decizii rapide”, afirmă aceasta.
Totodată, aceasta extinde discuția dincolo de responsabilitatea directă a Rusiei, criticând modul în care este gestionat conflictul la nivel internațional. În opinia sa, prelungirea războiului, în lipsa unei perspective clare de încheiere, amplifică riscurile pentru statele din regiune, inclusiv România.
Ramona Colțuneac susține că, în actualele condiții, o soluție negociată ar trebui luată în calcul, chiar dacă aceasta ar implica compromisuri dificile. „Refuzul unei păci, oricât de dureroase, prelungește un conflict ale cărui efecte se resimt deja asupra civililor”, consideră aceasta.
Declarațiile sale evidențiază și o nemulțumire față de direcția deciziilor politice internaționale, pe care le consideră deconectate de realitățile din teren. În acest context, ea subliniază că prioritatea statului român trebuie să fie protejarea propriilor cetățeni.
„Românii nu au fost întrebați dacă acceptă să trăiască sub amenințarea dronelor. O țară serioasă își apără oamenii înainte de orice altă agendă”, mai afirmă aceasta.
În final, aceasta formulează trei direcții pe care le consideră esențiale: încetarea atacurilor din partea Rusiei, deschiderea către negocieri de pace din partea Ucrainei și o schimbare de abordare din partea liderilor occidentali în ceea ce privește gestionarea conflictului.
Incidentul de la Galați readuce astfel în atenție nu doar vulnerabilitățile de securitate ale României, ci și dezbaterea mai amplă privind evoluția și posibila încheiere a războiului din Ucraina.
