Investigaţii

RAPORT FINAL în cazul poliţistului pedofil. Bogdan Despescu şi alţi 17 poliţişti, cercetaţi disciplinar. De ce nu s-au înregistrat datele agresorului în sistemul electronic al Poliţiei.

Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a dispus, în urma verificărilor de la IGPR, ca urmare a cazului poliţistului acuzat de agresiune sexuală, Eugen Stan, cercetarea disciplinară a 18 angajaţi ai Poliţiei Române, printre care şi fostul inspector general, Bogdan Despescu.

Raportul corpului de control al MAI la Poliţia Română în cazul poliţistul acuzat de pedofilie, Eugen Stan, relevă faptul că atunci când a fost identificat ca suspect al agresiunii sexuale din decembrie 2016, semnalmentele sale n-au fost introduse în sistemul electronic de raportare al IGPR.

„Urmare a identificării, în persoana ag. şef pr. Stan Eugen, a autorului faptei sesizate, acesta nu a mai fost amprentat şi fotografiat, astfel că datele şi imaginea acestuia nu au fost introduse în bazele de date”, se arată în raportul corpului de control al Ministerului Afacerilor Interne.

„Fişa de eveniment întocmită după agresiunea sexuală comisă în 10 decembrie 2016 a fost transmisă imediat către Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar şeful instituţiei de atunci, Bogdan Despescu a pus rezoluţia „DGPMB rog măsuri…””, se arată în sinteza raportului, aceasta fiind măsura dispusă de Despescu atunci când a luat la cunoştinţă de eveniment.

Ulterior, informare a ajuns la Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei.

Adjunctul Brigăzii Rutiere a dispus Biroului Control intern să fie declanşată urgent cercetarea prealabilă a poliţistului şi suspendarea acesteia până la finalizarea dosarului penal.

„Şeful Biroului Control Intern a întocmit o notă – raport privind declanşarea cercetării prealabile pentru comportare necorespunzătoare în serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiul instituţiei”, se arată în raport.

Pe 29 martie 2017, dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, cu propunere de clasare a cauzei, pe motiv că fapta de agresiune sexuală nu este prevăzută în Codul de procedură penală.

„Având în vedere limitele de competenţă stabilite a actele normative în vigoare, Corpul de Control al Ministrului nu se poate pronunţa cu privire la activităţile desfăşurate de ofiţerii de poliţie judiciară în dosarele penale, competenţa revenind în exclusivitate procurorului de caz. Totuşi, Comisia de verificare, din verificările efectuate în limita competenţelor, a constatat faptul că, în perioada 11.12.2016-07.01.2018, nu au fost efectuate activităţi procedurale în dosarul penal”, notează reprezentanţii MAI în raport.

O altă concluzie a raportului indică faptul că „martorii evenimentului din data de 10.12.2016 au cunoscut, din primul moment, calitatea de poliţist a făptuitorului (Eugen Stan – n.r.), fapt pe care ei l-au semnalat poliţiştilor încă din momentul sesizării infracţiunii”.

Astfel, comisia de verificare a Ministerului Afacerilor Interne apreciază că „propunerea de suspendare a cercetării prealabile nu este fundamentată juridic, ci se bazează pe o interpretare limitativă, subiectivă, a prevederilor legale”.

„O analiză atentă, din partea conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române sau a conducerii Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti ar fi putut conduce la neluarea măsurii de suspendare, efectuarea cercetării prealabile şi dispunerea unei măsuri”, arată raportul.

Referitor la cazul din 5 ianuarie, când Eugen Stan ar fi agresat doi minori în liftul unui bloc, raportul consemnează lipsa de comunicare între poliţiştii sosiţi la faţa locului şi superiorii lor.

„Şeful Biroului de Investigaţii Criminale a dispus ca poliţiştii aflaţi la locul faptei să fie trimişi la alt eveniment. Prin înlocuirea acestora nu a fost conservat locul unde s-a petrecut agresiunea sexuală (liftul blocului – n.r.)”, arată verificările.

„În consecinţă, Comisia de verificare constată o anumită reticenţă iniţială din partea tuturor ofiţerilor cu funcţii de comandă din cadrul subunităţii de poliţie, cu privire la caracterul şi gravitatea faptei sesizate, având în vedere că abia după aproximativ 2 ore de la constatare (după vizualizarea primelor imagini), au fost dispuse măsurile adecvate pentru strângerea materialului probator şi identificarea autorului”, scrie în documentul MAI.

De asemenea, concluziile corpului de control al MAI arată faptul că „potrivit rapoartelor personale ale agenţilor de poliţie din cadrul DGPMB. – Brigada de Poliţie Rutieră”, Eugen Stan era cunoscut ca fiind „şoferul lui şefu”, el desfăşurându-şi activitatea doar alături de superiorul său, „comisarul şef V.R.E. (Vornicu Rene Emanuel – n.r.) sau, când nu era plecat împreună cu acesta, în cadrul secretariatului”.

„Comisia de verificare a constatat faptul că deşi potrivit fişei postului, Stan Eugen avea ca atribuţii principale supravegherea şi 14 asigurarea fluenţei traficului rutier, precum şi constatarea contravenţiilor sau infracţiunilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, totuşi, acesta nu a mai desfăşurat activităţi în stradă, nefiind niciodată nominalizat într-un post anume, menţionându-se doar că desfăşoară activităţi împreună cu şeful de serviciu, cms. şef V.R.E. (Vornicu Rene Emanuel – n.r.)”, potrivit raportului Ministerului de Interne.

Corpul de control al MAI a apreciat că a existat o relaţie profesională apropiată între Eugen Stan şi şeful său nemijlocit şi că a beneficiat de protecţie profesională din partea acestuia.

Totodată, raportul semnalează că Biroul Diverse şi Cooperare Operativă din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, care are în atribuţii „combaterea unor infracţiuni contra persoanei comise cu violenţă” printre care se numără şi „actele sexuale cu minori care au caracter de repetabilitate” nu a efectuat nicio analiză asupra cazului poliţistului Eugen Stan acuzat de fapte de pedofilie.

De asemenea, în raport se menţionează că şeful lui Eugen Stan, cel care îl folosea ca şofer pe acesta, nu avea dreptul la maşina de serviciu.

„Depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin folosirea agentului şef principal de poliţie Stan Eugen ca şofer, deşi acesta avea alte atribuţii conform fişei postului (atribuţii de agent de poliţie rutieră), iar în calitate de şef serviciu nu avea drept la conducător auto, fapt ce a atras neîndeplinirea, de către agent, a atribuţiilor cuprinse în fişa postului, precum şi unele nemulţumiri în colectiv; depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin programarea agentului şef principal de poliţie Stan Eugen numai în schimburile în care lucra el, trasându-i astfel agentului, cu ştiinţă, atribuţii care nu erau specifice postului ocupat, în scopul de a beneficia

de serviciile de conducător auto”, sunt faptele care i se reţin, în raport, fostului şef al lui Eugen Stan.

De asemenea, documentul arată că Rene Vornicu „nu şi-a îndeplinit atribuţiile/îndatoririle de serviciu prin neimplicarea în identificarea problemelor comportamentale şi nesolicitarea sau nepropunerea, pentru ag.şef pr. Stan Eugen, a unei evaluări psihologice având în vedere apariţia dosarului penal (a unui comportament dezadaptativ)”.

Alţi opt poliţişti vor fi sancţionaţi cu o atenţionare. Raportul va fi transmis procurorilor de la Parchetul General.

Corpul de Control a propus „iniţierea demersurilor, de către DGPMB, pentru crearea unei structuri cu atribuţii vizând cercetarea unor infracţiuni la viaţa sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani”.

„Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea evitării producerii, în viitor, a unor deficienţe de genul celor prezentate, cu ocazia sesizării, efectuării cercetării la faţa locului, conservării locului faptei, în special în ceea ce priveşte infracţiunile la viaţa sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani. Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale/semestriale, pe categorii de infracţiuni şi moduri de operare, la nivelul Serviciului de investigaţii criminale. Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale referitoare la starea disciplinară, precum şi pentru respectarea prevederilor Dispoziţiei I.G.P.R. de linie”, a mai propus Corpul de Control al MAI.

Totodată, potrivit documentului, „conducerea I.G.P.R. va dispune analizarea, la nivelul structurilor de specialitate, a situaţiei operative privind infracţiunile la viaţa sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani, inclusiv în ceea ce priveşte existenţa deficienţelor referitoare la efectuarea cercetării la faţa locului şi va dispune măsurile necesare”, dar şi „măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale referitoare la starea disciplinară, precum şi pentru respectarea prevederilor Dispoziţiei IGPR de linie”.

„Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea elaborării unei proceduri de sistem, în cuprinsul căreia vor fi prevăzute norme care să conducă la evitarea, pe viitor, a neregurilor identificate de Comisia de verificare referitor la aplicarea ordinului de ministru privind raportarea şi monitorizarea evenimentelor şi a aspectelor de interes operativ, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţierea demersurilor pentru modificarea ordinului de ministru privind cercetarea penală a personalului din structurile M.A.I”, se mai arată în document.

Verificările au fost demarate după ce s-a descoperit că principalul suspect într-un caz de agresiune sexuală, în care victimele erau doi minori, era un angajat al Brigăzii Rutiere a Capitalei. Ulterior, acesta a devenit suspect şi în alte cauze mai vechi. Cazul a dus la un scandal în cadrul IGPR, dar şi la neînţelegeri în cadrul PSD; premierul de la acel moment, Mihai Tudose, refuzând schimbarea lui Bogdan Despescu. Şeful IGPR a fost demis după schimbarea lui Mihai Tudose.

Corpul de Control al MAI a propus declanşarea cercetării prealabile pentru 18 poliţişti:

– chestorul şef de poliţie D.B., fost inspector general;

– chestorul de poliţie V.M., împuternicit adjunct al inspectorului general;

– comisarului şef de poliţie Ş.M., împuternicit în funcţia de director adjunct al D.G.P.M.B.,

– comisar şef de poliţie C. A., şeful Sectorului 6 Poliţie;

– comisar şef de poliţie P. F. A., şeful Secţiei 22 Poliţie;

– comisar şef de poliţie Ş. G., şeful Serviciului de Investigaţii Criminale;

– comisar de poliţie A. D., fost şef al Biroului Diverse şi Cooperare Operativă dincadrul Serviciului de Investigaţii Criminale;

– subcomisar de poliţie C.I.I., şef Birou Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră ;

– inspector principal de poliţie P.M. din cadrul Biroului Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră, compartimentul resurse umane;

– comisar şef de poliţie T. I., şef Serviciu Resurse Umane;

– comisar de poliţie R.M.I., din cadrul Serviciului Resurse Umane;

– inspector principal de poliţie B.R. din cadrul Serviciului Resurse Umane;

– comisar şef de poliţie S. I. din cadrul Serviciului Dispecerat din D.G.P.M.B;

– agent principal de poliţie C. F. din cadrul Secţiei 22 Poliţie 20

– agent şef principal de poliţie D. V., şef de schimb în cadrul Secţiei 22 Poliţie;

– agent de poliţie P. I. din cadrul Secţiei 22 Poliţie;

– agent de poliţie P. I. din cadrul Secţiei 22 Poliţie;

– comisar şef de poliţie V. R. E. din cadrul D.G.P.M.B.

blank