Premieră în sălbăticie!
Life

Premieră în sălbăticie! Zimbrul a reapărut pe teritoriul României dupa 200 de ani

Premieră în sălbăticie! Cei mai noi locuitori ai Munților Carpați ai României preferă să se ferească de vizitatori, dar urmele prezenței lor sunt clar de văzut. Acestea sunt semne ale succesului unui proiect care vizează reintroducerea zimbrului în regiune după o absență de secole, conform euronews.

Ultimul zimbru european, ucis în 1927

Ultimul zimbru european sălbatic a fost ucis de braconieri în 1927, dar reapariția lor în România este cheia pentru a-i ține pe uriașii păroși departe de listele speciilor pe cale critică de dispariție.

„Era nevoia urgentă de a da din nou șansa zimbrului de a trăi în sălbăticie și de a amesteca genele acelor zimbri din captivitate”, spune Matei Miculescu, paznic responsabil cu monitorizarea turmei din Carpați.

Premieră în sălbăticie! Sub lumina soarelui de toamnă la marginea unui pădure străvechi, Miculescu este în căutarea celor mai noi ocupanți ai pădurii. Animalele pot fi greu de observat. În ultimii ani, ei au fost tentați mai mult în pădure de vegetația abundentă și de posibilitatea extinderii habitatului lor.

Miculescu spune că animalele prosperă aici, spre deosebire de captivitatea care „creează riscul de consangvinizare” și le slăbește șansele de supraviețuire.

România a primit zimbrii înapoi în sălbăticie în 2014, la mai bine de 200 de ani după ce au fost văzuți pentru ultima oară aici.

„Aproximativ 105 zimbri acum trăiesc liber în Munții Târcu și s-au instalat bine”, spune Marina Druga, șefa proiectului condus în comun de WWF și Rewilding Europe .

„Scopul este de a atinge o populație de 250 de persoane în cinci ani.”

38 de viței de zimbru s-au născut

După ce animalele ajung pentru prima dată în țară, ele petrec câteva săptămâni aclimatându-se la viața în sălbăticia românească, înainte de a fi eliberate și lăsate să se descurce singure.

În prezent locuiesc într-o zonă protejată de peste 8.000 de hectare. Din 2014, în regiune au fost născuți 38 de viței de zimbri.

„Fără viței, proiectul nu ar avea viitor”, spune Miculescu, care recunoaște fiecare creatură după coarne.

Dar cei care conduc proiectul au rezistat să dea nume vițeilor. Din moment ce s-au născut în sălbăticie, toate legăturile cu oamenii ar trebui tăiate, explică Druga.

blank