Premierul din Belgia, Alexander De Croo, pledează pentru emiterea de obligațiuni ale UE pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Împrumuturile comune ale UE ar putea contribui la finanțarea unor cheltuieli mai mari pentru apărare, dar guvernele ar trebui să facă alegeri politice dificile pentru a le susține, a declarat premierul belgian Alexander De Croo, potrivit Reuters.
Țările UE au nevoie de cheltuieli mai mari de apărare
Multe guverne europene s-au angajat să crească cheltuielile militare ca răspuns la războiul Rusiei din Ucraina și la îndoielile privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană prin intermediul NATO, angajament pus din nou sub semnul întrebării în ultimele zile de fostul președinte american Donald Trump.
În condițiile în care multe bugete naționale sunt sub presiune, lideri precum premierul estonian Kaja Kallas, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Consiliului European Charles Michel au lansat ideea unor obligațiuni speciale ale UE pentru investiții în domeniul apărării.
„Cred că este o idee sănătoasă și este ceva care ne-ar putea ajuta în accelerarea lucrurilor”, a declarat Alexander De Croo într-un interviu acordat Reuters. „Dar, la un moment dat, trebuie să fii capabil să susții ideea și nu o poți susține împrumutând tot timpul. Este nevoie de o finanțare stabilă, iar acest lucru va necesita niște alegeri politice clare”, a subliniat Alexander De Croo, care se va afla printre liderii care vor participa în acest weekend la Conferința de Securitate de la Munchen, o importantă reuniune anuală de politică externă și de apărare.
Cum ar putea face rost de bani pentru apărare europenii
Potrivit diplomaților, discuțiile privind această idee se află într-un stadiu incipient, fără nicio propunere detaliată prezentată. În plus, susținătorii vor trebui să îi convingă pe cei care sunt în mod tradițional sceptici față de împrumuturile comune ale UE, cum ar fi Germania, Ţările de Jos și națiunile nordice.
Cu toate acestea, susținătorii ideii subliniază faptul că țările UE au fost de acord cu împrumuturi comune de sute de miliarde de euro în urmă cu doar câțiva ani pentru a ajuta la recuperarea după pandemia COVID-19. „Nu va fi ușor, dar precedentul există”, a declarat un diplomat european.
Luna trecută, șeful industriei UE, Thierry Breton, a abordat ideea unui Fond european de apărare de 100 de miliarde de euro, deși a declarat că acest lucru va depinde de următoarea Comisie Europeană, care urmează să fie numită la sfârșitul acestui an. Cheltuielile europene în domeniul apărării s-au aflat pe o curbă ascendentă de când Rusia a confiscat Crimeea în 2014 și a invadat ulterior Ucraina.
NATO ar vrea o creștere cu 33 de miliarde a cheltuielilor de apărare
NATO a declarat miercuri că se așteaptă ca cheltuielile de apărare ale membrilor săi europeni să crească cu 33 de miliarde de dolari în acest an, ajungând la 380 de miliarde de dolari.
NATO a mai spus că se așteaptă ca 18 dintre cei 31 de membri ai săi să își atingă obiectivul de a cheltui cel puțin 2% din PIB-ul național pentru apărare, fără a numi însă care sunt cele 18 state, iar Belgia cu siguranță nu se va număra printre ele.
Anul trecut, NATO a estimat că Belgia va cheltui 1,13% din PIB pentru apărare în 2023, al doilea cel mai mic procent dintre membrii NATO. În prezent, se estimează că țara va atinge ținta de 2% abia în 2035. Alexander De Croo, un liberal care conduce un guvern pluripartit, a declarat că va face campanie în cadrul alegerilor generale din iunie pentru a accelera „drastic” acest calendar.
Producția de arme
Alexander De Croo a cerut, de asemenea, țărilor UE să coopereze mai strâns în ceea ce privește producția de arme și a afirmat că sectorul a fost „foarte fragmentat”, deoarece armatele preferau să cumpere de la furnizorii lor naționali, în loc să facă cumpărături. Unele eforturi de a convinge națiunile și companiile din UE să colaboreze au eșuat.
O inițiativă comună de achiziții publice care urma să furnizeze 1 milion de cartușe de muniție Ucrainei în decurs de un an ar fi atins doar jumătate din obiectiv până la termenul limită, au declarat luna trecută oficialii europeni. Alexander De Croo a insistat, însă, asupra faptului că situația generală se îmbunătățește.
„Vedem că în întreaga Europă se întâmplă multe în ceea ce privește cooperarea între actorii naționali, fuziunile”, a spus el.
Cooperarea bilaterală, preferabilă unei structuri birocratice
În ceea ce privește o dezbatere de lungă durată despre posibilitatea înființării unei armate a UE, Alexander De Croo a declarat că este mai bine să se lase ca integrarea între armatele europene să crească „organic”, decât să se încerce impunerea unei structuri pentru cele 27 de țări membre.
„Lăsați țările care doresc să se integreze și să lucreze împreună să o facă. Va fi la viteze diferite și în configurații diferite, dar asta funcționează mult mai bine decât să încercăm să construim ceva la nivelul a 27, ceea ce va dura prea mult timp”, a spus el, citând cooperarea militară strânsă a Belgiei cu Franța și Ţările de Jos.
Rador Radio România)