Obiceiuri de Crăciun

* În Maramureş, când vine Crăciunul, se pun în mod expres pe pereţi farfurii şi ştergare ornamentale, dar şi busuioc. Peste tot în casă se văd crenguţele de busuioc şi se simte mirosul deosebit.

* În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masa pregătită pentru ai casei, un colac şi un pahar cu apă. Se spune că sufletele morţilor vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.

* În zonele din preajma Sibiului în Ajunul Crăciunului, gospodarii îşi strâng din sat tot ce au împrumutat, fie bani, fie lucruri de prin casă ori curte. Ca să nu vină sărbătorile şi toate cele ale casei să fie risipite. Căci, altminteri, aşa vor fi tot anul următor.

* În Mehedinţi, părinţii pun copiilor bănuţi în buzunare chiar de la Crăciun, nu mai aşteaptă să vină Revelionul, pentru ca anul viitor să fie îmbelşugat. Tot în această parte de ţară, în Ajunul Crăciunului, pâinea se aşează sub masă, ca să aducă noroc, iar sub faţa de masă se pune pleavă de grâu, pentru belşug.

* În nordul Moldovei se pregăteşte masa de Ajunul Crăciunului cu mâncare de post. Nimeni nu are voie să descopere masa până nu intră preotul pe uşă.

* Rromii din Ardeal, dar şi cei din Prahova şi Dâmboviţa, mănâncă de Revelion fasole şi mazăre ca să aibă noroc la bani. Deşi îşi etalează averile şi aurul, ei fac şi astfel de mâncăruri ca să tragă banii la familia lor. Ţiganii căldărari obişnuiesc la miezul nopţii, fără să scoată o vorbă pe drum, să aducă în vase mari apă neîncepută de la izvor. Apa va fi băută, pe tot parcursul anului, în zile de sărbătoare. Femeile, la cumpăna dintre ani, desfăşoară un ritual de ghicire a viitorului. Ele pun într-o cană un ou spart, peste care toarnă apă şi lasă amestecul la uscat până dimineaţa. Formele obţinute le vor arăta ce îi aşteaptă în anul următor.

* În satele săşeşti, la miezul nopţii de Revelion, puţinii ţărani etnici germani împrejmuiesc, pe când clopotele anunţă sosirea Anului Nou, rădăcinile pomilor fructiferi cu fân, ca să aibă recolte bogate. Pe vremea când în sate erau mulţi copii, aceştia scuturau crengile pomilor, în timp ce urau: „Bucuraţi-vă, voi pomi, Anul Nou a sosit.

* În Batoş din judeţul Mureş, femeile fierb în ajun boabe de porumb pentru ca în anul următor cerealele să aibă bobul la fel de mare ca cel fiert.
* La Cisnădie se spune că dacă rămâne un cleşte deschis în noaptea de Anul Nou animalele mai mici vor fi mâncate de vite.
* În Valea Viilor, din judeţul Sibiu, găinile sunt hrănite de Anul Nou cu boabe de porumb puse în interiorul unei roţi de căruţă, ca să facă ouă multe.
* În Bistriţa, ţăranii binecuvântează vitele la miez de noapte, ca să rămână sănătoase şi să dea mult lapte.
* În foarte multe zone, se citeşte calendarul în foile de ceapă. De Anul Nou, ţăranii bătrâni văd cum va fi vremea în anul care vine. O ceapă mare, cu foi bune, se sparge şi foile de aşează şi se numesc în ordinea lunilor anului. În fiecare se presară sare şi se lasă până a doua zi, când sarea de topeşte. Dacă în foia de ceapă e mai mult lichid, înseamnă că luna numită va fi ploioasă. Dacă nu, va fi secetoasă.
* Vechii saşi credeau că, dacă mănâncă în noaptea dintre ani carne de pui nu au noroc tot anul. Ala că, excludeau definitiv din meniu tot ce însemna pasăre. Dimineaţa, copiii mergeau la preotul din sat cu fructe şi cereale sau cu o găină mare, cârnaţi, unt şi zahăr. În schimb, preotul oferea anafură pentru toată familia.

* Sârbii din Banat sărbătoresc Crăciunul după vechiul calendar. Ei aprind un pui de stejar, care simbolizează belşugul. În ziua de Ajun, femeile nu au voie să iasă pe stradă sau să meargă la vecini, pentru că asta aduce ghinion. Aşa că migălesc pe la bucătărie, unde prepară Ceşniţa, o prăjitură în care pun un ban şi acela care îl găseşte are noroc tot anul. Bărbaţii aduc în casă crengi şi butuci de gorun, cu care fac focul, iar cenuşa o duc pe arăturile din câmp, în dimineaţa de Crăciun.

* Armenii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul şi pe 25 decembrie, şi pe 6 ianuarie deopotrivă. La fel şi ruşii lipoveni care, întorşi de la biserică, sărbătoresc naşterea lui Iisus în casa preotului, cu peşte, vodcă şi vin roşu. Apoi cântă la balalaică imnuri religioase.
* Vâscul, simbol al dragostei şi prosperităţii, se foloseşte încă de dinainte de naşterea lui Hristos. Pe vremuri, despre el se credea că tratează infertilitatea femeilor. Apoi a început să fie asociat cu dragostea şi multă vreme, preoţii l-au interzis, spunând că este o plantă păgână. Acum, dacă te săruţi sub vâsc cu persoana dragă, se spune că iubirea nu se va sfârşi niciodată.
* Crăciuniţa sau Steaua Crăciunului, pe numele ei adevărat Poinsettia nu lipseşte, de regulă, din casele creştinilor. Se spune că e foarte bine să o dăruieşti unor persoane dragi, pentru că ea aduce noroc şi bani celui care o dăruieşte.

* Ceangăii obişnuiesc să pună în apă la începutul postului Crăciunului câte o crenguţă de măr, pentru toate fetele de măritat din casă şi din neam. Dacă până pe 25 decembrie crenguţa înfloreşte, se spune că anul următor fata respectivă, aceea cu crenguţa numită, se mărită. Dacă nu, mai aşteaptă un an.

Gata, că nu mai pot… Acuma, e rândul vostru să mai ziceţi, una, alta… Păi numai voi să aflaţi de la noi? Noi nu de la voi?