Cordunenii, aceşti „terorişti” de România. Membrii clanului Corduneanu trimişi în judecată pentru trafic de influenţă pe lângă judecători ai Curţii de Apel Iaşi pentru decizii favorabile în dosarele unor persoane condamnate pentru infracţiuni cu violenţă şi trafic de persoane erau organizaţi după reguli de tip al-Qaeda, potrivit procurorilor.
Mihaela Moisă, judecată pentru trafic de persoane într-un dosar penal aflat pe rolul Curţii de Apel Iaşi şi condamnată în primă instanţă la şapte ani de închisoare, i-a denunţat la Direcţia Naţională Anticorupţie, în 5 aprilie, pe Gheorghe Clapon şi pe membrii clanului Corduneanu.
În urma acestui denunţ procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Iaşi au făcut cercetări într-un dosar de trafic de influenţă, iar în 27 august i-au trimis în judecată pe Gheorghe Rusu (fost Corduneanu), pe fraţii săi, Constantin Corduneanu, liderul clanului, şi Vasile Călin (fost Corduneanu), precum şi pe Tiberiu Francisc Cristodorescu, Gheorghe Clapon, Tatiana Rodica Clapon şi Silviu Iulian Gâtlan.
Procurorii anticorupţie au arătat în actul de sesizare a instanţei că cercetările din acest dosar au dus la identificarea unei structuri care comitea infracţiuni de corupţie şi funcţiona după reguli de tip „al-Qaeda”.
„Denunţul său procedural stând la baza cercetărilor din prezenta cauză, cercetări ce au dus la identificarea unei structuri infracţionale specializate în săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi structurată funcţional după reguli tip «al-Qaeda», în care rolul fiecărui membru era clar conturat şi limitat la propriul şi, respectiv, următorul palier de acţiune”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Iaşi.
Potrivit anchetatorilor, din primul palier făcea parte Gheorghe Rusu (fost Corduneanu) care avea rol de racolator al persoanelor interesate să-şi rezolve neprocedural sau nelegal problemele juridice de ordin penal, garant atât pentru cumpărătorul de influenţă, cât şi pentru interlopii Gheorghe Clapon şi Tiberiu Cristodorescu, care traficau influenţa, şi mediator între aceştia, contra unor comisioane percepute de la ambele părţi.
„Inculpatul a fost cel care, la cererea lui Hapău Marian Virgil («locotenentul» său) a mediat întâlnirile dintre Clapon Gheorghe şi denunţătoare, iniţial pentru a o convinge de seriozitatea demersului şi a o determina să îi dea acestuia sumele de bani pretinse, iar ulterior pentru a descuraja demersurile acesteia de a reintra în posesia sumelor date, sens în care a apelat şi la fraţii săi – inculpaţii Corduneanu Constantin şi Călin Vasile (fost Corduneanu)”, a scris procurorul de caz în actul de sesizare a instanţei.
Palierul al doilea era format din interlopii Gheorghe Clapon şi Tiberiu Francisc Cristodorescu. Primul dintre aceştia, susţin procurorii, ar fi avut rol de „aranjor oficial” în raport cu denunţătoarea Mihaela Moisă, căreia i-ar fi spus că are influenţă asupra judecătorilor şi pe care ar fi lăsat-o să creadă că suma de bani a fost cerută de magistraţi şi le va fi dată integral acestora, fără a-i menţiona că de fapt banii urmau să fie împărţiţi între el şi Cristodorescu.
„Paradoxal pentru un individ cu multiple condamnări (doar în Grecia a fost condamnat la pedepse cuprinse între 15 luni şi 13,5 ani pentru fapte importante de furt, asociere la săvârşirea de infracţiuni, posesie ilegală de armă, fiind ulterior expulzat pe viaţă din respectiva ţară), inculpatul (Gheorghe Clapon, n.r.) avea şi propriile conexiuni la nivelui Curţii de Apel Iaşi – de care nu a uzat însă în speţă, dar care rezultă, indirect, din faptul că doi din magistraţii acestei instanţe au înţeles să se abţină la judecarea recursului declarat de acesta împotriva măsurii arestării preventive dispuse de Tribunalul Iaşi motivat de faptul că soţului uneia dintre acestea i-a asigurat asistenţă juridică, iar pentru mama celeilalte inculpatul construise un gard”, mai arată procurorul în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că Tiberiu Cristodorescu era „aranjorul din umbră” al operaţiunii şi beneficiarul a cel puţin 11.500 de euro din cei 40.000 de euro care au făcut obiectul traficului de influenţă.
„Poziţia sa dominantă în cadrul structurii a fost dată de ascendentul (evident) pe care îl avea faţă de învinuitul Eţcu Ştefan-Silviu, persoană aflată în anturajul magistraţilor Anton Dan (conform declaraţiei magistratului, soţia acestuia a fost angajată «formal», pentru a-i merge vechimea în muncă, dar fără a fi remunerată, la firma învinuitului (!) şi Scriminţi Elena (căruia firma învinuitului i-a construit o casă)”, a menţionat procurorul în rechizitoriu.
Palierul al treilea era format din Silviu Ştefan Eţcu, „adevăratul (potenţial) pol de influenţă căruia (aspect asumat) inculpatul Cristodorescu Tiberiu Francis i-a solicitat să intervină în favoarea denunţătoarei pe lângă magistratul Anton Dan, solicitare căreia învinuitul, din considerente ce nu au putut fi stabilite, nu i-a dat curs”, a mai arătat procurorul.
Potrivit actului de sesizare a instanţei, Mihaela Moisă a fost trimisă în judecată în 2007, de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi, împreună cu alţi inculpaţi, pentru trafic de persoane, fiind condamnată în 2012 de Tribunalul Iaşi la şapte ani de închisoare. Aceasta a declarat apel, iar dosarul a fost repartizat, în martie, unui complet de la Curtea de Apel Iaşi format din judecătorii Dan Anton şi Elena Scriminţi.
După aflarea sentinţei, Marian Virgil Hapău, concubinul Mihaelei Moisă şi locotenentul lui Gheorgher Rusu (fost Corduneanu), s-a oferit să-i faciliteze acesteia obţinerea unei pedepse mai blânde. Procurorii susţin că Hapău a invocat că fratele lui Rusu, Vasile Călin (fost Corduneanu ) şi-a „rezolvat”, cu 10.000 de euro, o problemă similară, în urma „intervenţiei făcute la magistraţi” de Gheorghe Clapon.