Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 11 iulie a.c., următoarele decrete de promulgare a încă 3 legi așteptate.
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, prin care se introduce colectarea separată a unor categorii de deşeuri.
Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011, în vederea transpunerii corecte şi complete a Directivei 2008/98/CE, alături de eliminarea obligativităţii existenţei Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, întrucât structurile cărora li se adresează nu mai există (cele opt regiuni de dezvoltare). Acesta dă posibilitatea aplicării principiului ‘plăteşte pentru cât arunci’ de către autorităţile publice locale şi introduce obligaţii etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere, care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizaţiile de construcţie sau demolări.
Legea prevede că, “pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă”.
În vederea stimulării colectării separate a deşeurilor de la populaţie, autorităţile publice locale aplică drept instrument economic “plăteşte pentru cât arunci”, iar operatorii economici care efectuează operaţii de colectare şi transport de deşeuri au obligaţia să le livreze şi transporte numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de sortare, tratare, reciclare şi depozitare, mai stipulează actul normativ.
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Apărării, în cazul căruia a cerut reexaminarea.
În mai, şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea acestei legi, care includea, printre altele, prevederi referitoare la eliberarea din funcţie a directorului Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA).
În solicitarea transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şeful statului arăta că actul normativ vizează redefinirea unor termeni, precum şi modificarea unor structuri, atribuţii şi responsabilităţi ale MApN şi considera că este necesar ca aceste intervenţii legislative să fie reanalizate de către Parlament, din perspectiva respectării principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 din Constituţie, dar şi pentru că acestea nu se corelează cu alte dispoziţii în materie, golind de conţinut instituţii constituţionale fundamentale şi fiind susceptibile să genereze disfuncţionalităţi în sistem.
“Aceste modificări şi completări majore sunt, totodată, de natură să contribuie la crearea unei configuraţii semnificativ diferite faţă de forma primei Camere competente cu privire la atribuţiile Ministerului Apărării Naţionale, funcţionarea structurilor din cadrul acestuia, precum şi cu privire la rolul CSAT. Principiul constituţional al bicameralismului, care nu permite ca o singură Cameră, respectiv Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, impune ca şi prima Cameră să se pronunţe cu privire la intervenţiile legislative adoptate de Senat”, explica preşedintele în solicitarea de reexaminare.
În forma iniţială se prevedea că directorul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA) era eliberat din funcţie prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, fără a se mai cere avizul CSAT.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea datei de 10 octombrie ca Zi naţională a produselor agroalimentare româneşti.
Prin această lege, Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti poate fi organizată de către autorităţile publice centrale şi locale şi de celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă şi persone fizice şi juridice. Se pot organiza programe şi manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului.
Autorităţile administraţiei centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri prin bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor prevăzute de viitorul cadru legislativ, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
Conform iniţiatorilor – un grup de parlamentari PSD – legea doreşte să încurajeze producţia agricolă naţională pentru consumatorii români, precum şi pentru cei ce deţin spaţii de vânzare (comercianţi). De asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale.