Politic, Stiri

Elena Udrea a construit la Nana podeţe de 2 milioane lei la Nana

Cabinetul Boc a pompat 500.000 de euro în comună

  Udrea (1)

Elena Udrea a solicitat în perioada 2009-2011 de la guvernul condus de Emil Boc peste două milioane de lei pentru a construi podeţe, un stadion şi un parc în comuna Nana. Doleanţele i-au fost îndeplinite imediat de premierul Boc şi miniştrii Vasile Blaga, Gheorghe Ialomiţianu şi Traian Igaş.

Guvernul României a pompat peste două milioane de lei pentru dezvoltarea comunei Nana, în perioada 2009-2011, la solicitarea ministrului Elena Udrea. La cererile de finanţare ale ministrului Elena Udrea au răspuns pozitiv atât premierul de atunci, Emil Boc, cât şi miniştrii Vasile Blaga, Gheorghe Ialomiţianu şi Traian Igaş, scrie jurnalul.ro. În tot acest timp, bugetarii erau îndemnaţi de guvernul Boc să strângă cureaua. Mai mult, le-a luat 25% din salariu pentru a reduce cheltuielile bugetare şi a mărit TVA la 24%.

4 noiembrie 2009 l-a prins pe vicepremierul Vasile Blaga în funcţia de ministru interimar la Ministerul Dezvoltării, iar ministrul Turismului, Elena Udrea, conducea ca interimar Ministerul Mediului. Premierul Emil Boc a decis în acea perioadă să aloce aproape 160 de milioane de lei pentru programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural. Din aceşti bani către comuna Nana s-au dus aproximativ 630.000 de lei, bani pentru construirea de podeţe pe străzi, realizarea unui stadion comunal şi a unui parc.

Un an mai târziu, Elena Udrea a iniţiat şi semnat o nouă Hotărâre de Guvern prin care s-a alocat suma de 670.000 de lei pentru podeţele de pe străzi, iar pentru realizarea stadionului, 120.000 de lei. În 2011, tot Elena Udrea a solicitat alocarea de fonduri bugetare pentru comuna Nana. Şi a primit! Pentru podeţe pe străzi – suma de 470.000 de lei, iar pentru realizarea stadionului comunal – suma de 386.000 de lei. Hotărârea de Guvern a fost semnată de Emil Boc, contrasemnată de secretarul general al Guvernului, Daniela Andreescu, dar şi de miniştrii Elena Udrea, Gheorghe Ialomiţianu şi Traian Igaş. La sfârşitul anului 2011, a mai solicitat încă 100.000 de lei pentru realizarea podeţelor.

De ce a fost aleasă Nana? De aici încep coincidenţele. Primăria era condusă de un fidel portocaliu. Neamul lui Dobre, care conducea primăria, şi funcţionarii comunei tocmai se împroprietăriseră cu terenurile mănoase rupte de la staţiunea Fundulea. Despre valoarea terenurilor agricole din zonă se dusese buhul: cernoziomul gros, protecţia pădurilor şi sursele de apă apropiate asigurau profit chiar şi pe timp de secetă. În timp ce se trasau cele două alei din parcul făcut cadou comunei de Udrea, notarii lucrau de zor la comasarea terenurilor. Parcă aşteptau să vină “alesul” să-şi ia o fermă la cheie. În 2010-2011 erau deja parcele de câteva zeci de hectare ce puteau fi uşor aranjate într-o suprafaţă de sute de hectare.

Dosarul schimburilor de terenuri din comuna Nana a ajuns pe mâna magistraţilor. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat că au fost efectuate audieri în dosarul schimburilor de terenuri din comuna Nana şi că urmează să se aprecieze ce alte măsuri procesuale pot fi luate în acest caz. “Au fost efectuate audieri în acest dosar. Urmărirea penală este începută cu privire la faptă şi urmează să continuăm şi aici investigaţia şi să vedem eventual alte măsuri procesuale care pot fi luate”, a declarat Niţu, citat de Agerpres.

În 16 aprilie, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri de pe raza comunei Nana. Potrivit unui comunicat remis de Parchetului General, dosarul privind terenurile din comuna Nana a fost constituit în urma sesizării transmise de Corpul de control al premierului. Potrivit raportului, terenurile în cauză au aparţinut, începând cu anul 1945, Întreprinderii Agricole de Stat Buciumeni, iar în 1999, prin privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, suprafeţele de teren au fost preluate de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Ulterior, prin concesiune, terenul agricol a revenit în exploatarea societăţii Agromixt Buciumeni SA, în schimbul unei redevenţe, până în 2004, când contractul a fost reziliat.


loading...