Dorin Cocoş şi fiul său, Alin, au fost aduşi din nou, marţi, la DNA, pentru audieri.
Dorin Cocoş şi Alin Cocoş sunt arestaţi preventiv pentru infracţiuni de trafic de influenţă şi dare de mită, într-un dosar privind retrocedări ilegale, dar numele lor apar şi în dosarele Microsoft şi Gala Bute, fiind invocate chiar de Elena Udrea, fosta soţie a lui Cocoş senior şi persoana aflată în centrul celor două anchete.
Alina Bica, Dorin şi Alin Cocoş şi fostul consilier Florentin Mihăilescu sunt în arest preventiv în dosarul Retrocedărilor din 27 ianuarie, într-un dosar disjuns din cel în care Alina Bica a fost trimisă în judecată în legătură retrocedarea ilegală de către ANRP a unui teren din Capitală.
În cazul fostului şef DIICOT s-au reţinut infracţiunile de luare de mită (2 infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracţiuni), favorizarea făptuitorului, iar la Dorin Cocoş, trafic de influenţă şi dare de mită.
Alin Cocoş este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, de complicitate la abuz în serviciu, Ionuţ Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica, de complicitate la luare de mită.
Anchetatorii susţin că în perioada ianuarie 2011-2012 Dorin Cocoş a promis, pretins şi primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase, suma totală de 16 milioane euro, în tranşe, în schimbul influenţei exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica şi Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluţionării a două dosare de despăgubire, dintre care unul cu nr.22714/ FFCC (prin care, valoarea unui teren în suprafaţă peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei).
Pentru urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire, Dorin Cocoş a dat foloase Alinei Bica, sub forma unei cote dintr-un teren situat în localitatea Snagov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi.
Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru şi asupra a 80 de acţiuni, deţinute la o firmă de Adriean Videanu.
Ulterior, 25 februarie 2014, printr-o ordonanţă, Alina Bica, în calitate de şef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competenţă admiterea solicitării inculpatului Videanu şi a ridicat sechestrul asigurator.
Prin această acţiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.
DNA mai susţine că în 2013 Alina Bica, după preluarea funcţiei de şef al DIICOT, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.
„Pentru sprijinul acordat în scopul arătat, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Ionuţ Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urma i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile inculpatei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani”, mai susţine DNA.