Cel mai puternic stimulator al celulelor stem
Multă vreme acei care nu erau familiarizaţi cu produsele albinelor credeau că lăptişorul de matcă este făurit de matca stupului. Astăzi majoritatea oamenilor ştiu că, dimpotrivă, lăptişorul este făcut de albine pentru regina lor. Cele mai tinere albine din stup, cele mai pure, numite şi doici, îl produc în glandele lor hipo-faringiene.
Laptisorul de matca este poate cel mai puternic stimulator al celulor stem. Sa ne reamintim longevitatea, vigoarea, cat si capacitatea matcii de a produce viata noua in familie, prin numeroasele oua pe care le depune. Toate acestea se datoreaza celulelor stem din corpul ei. Functia celulelor stem ale matcii este asa de bine dezvoltata, atat pentru propriul corp cat si pentru «corpul» familiei din stup, incat ea este practic izvorul de viata al acesteia.
Ajută la regenerarea celulelor stem nervoase
In Japonia de exemplu a fost demonstrat ca sub actiunea laptisorului de matca, din celulele stem nervoase se diferentiaza noi neuroni, oligodendrocite si astrocite (Shoei Furukawa & co). Sunt fotografii si dozari imunohistochimice. Altfel spus, a fost rasturnata vechea teorie din medicina conventionala ca neuronii si alte celule nervoase nu se pot regenera.
Lucrarile de laborator din ultimele 3 decade, foarte multe intreprinse in Japonia, au demonstrat eficienta laptisorului de matca intr-o serie larga de domenii si stari: oncologie, hematologie, neurologie, gerontologie, infertilitate (efecte deosebit de bune atat la femei cat si la barbati), viroze, hipertensiune, hiperlipidemii, oboseli cronice, stres, activitate intelectuala epuizanta, etc. Actiunile se manifesta atat profilactic cat si curativ.
In Aprilie 2012, in Congresul de Apiterapie de la Passau, japonezii de la Nagaragawa Research Center au comunicat cateva studii deosebit de interesante pentru varsta a treia. Unul dintre ele, a urmarit ce efecte asupra oaselor are la soareci carora li s-a administrat laptisor de matca in mancare. Se stie ca estrogenul, care este folosit medicamentos la femei, in tratamente in special post-menopauza, duce la cresterea greutatii oaselor, a cantitatii de procolagen osos si a cantitatii de cenusa provenita din arderea oaselor. Experimentul a urmarit daca laptisorul are efecte asemanatoare estrogenului.
S-a facut pe 3 grupe de soareci femele: un grup martor, unul care a primit laptisor de matca si unul caruia i s-a administrat estrogen. Administrarea s-a facut timp de 9 saptamani. S-a obsevat ca laptisorul de matca administat oral a crescut greutatea oaselor, cantatea de procolagen osos si cantitatea de cenusa provenita din arderea oaselor, intr-un mod similar cu estrogenul.
Studiul a evidentiat experimental ceea ce se banuia, din practica clinica medicala umana, ca laptisorul stimuleaza formarea matricei organice osoase si mineralizarea ei, fiind util in osteopenie, osteoporoza, fracturi, alte afectiuni care necesita osificare.
Pe de alta parte se cunosc riscurile administrarii exogene de estrogeni, de exemplu fibromatoza uterina, endometrioza, cancer endometrial. Intrebarea care se punea mai departe a fost daca si laptisorul de matca administrat oral poate determina asemenea afectiuni hormon-dependente. Spre a cauta raspunsul s-au urmarit experimental evolutia greutatii uterine si a mucoasei uterine, tot dupa administrare timp de 9 saptamani, la 3 grupe de soareci femele, ca mai sus.
Efectele au fost urmatoarele: laptisorul de matca (doza de 1g/Kg corp si zi) nu a modificat greutatea uterului, in timp ce estrogenul a crescut-o semnificativ. Structural, laptisorul a produs o insignifianta crestere a celulelor endometriale si o ordonare a acestora, in timp ce estrogenul a produs o crestere importanta a dimensiunilor celulelor epiteliale si o dezordonare a lor. Acestea arata ca laptisorul chiar administrat in doze mari, nu are efecte patogene de tip hormon-dependente.
In paralel, sub raport genetic, s-a urmarit numarul de gene exprimate in cursul actiunii celor doua. Laptisorul si-a exercitat functiile punind in functiune doar 48 de gene, actionind asupra fenomenelor de fosforilare proteica, iar estrogenul a produs exprimarea a 934 gene, influentind ciclul celular, diviziunea nucleara, metabolismul ADN si proliferarea celulara.
Acestea arata ce impact masiv asupra celulelor are estrogenul administrat medicamentos; utilizarea lui de catre acestea presupune eforturi mari, cu mobilizarea a numeroase componente celulare, mai ales nucleare, cu perturbarea nucleului si a diviziunii celulare, ceea ce explica posibilitatea dezvoltarii unor cancere sau alte afectiuni hormon-dependente. Prin contrast, actiunea laptisorului de matca se realizeaza simplu, fara perturbari, cu utilizarea unor minime resurse celulare.