Actualul si fostul ministru al justitiei, Catalin Predoiu, a declansat in aceasta luna procedura de selectie pentru functiile de procurori sefi ai Parchetului General si ai celor doua parchete speciale, DNA și DIICOT, in contextul fara precedent in care toate aceste functii sunt vacante de perioade mai mult sau mai putin indelungate. Functia de procuror sef al DNA a devenit vacanta de aproape un an si jumatate, dupa demiterea Laurei Codruta Kovesi de catre presedintele Klaus Iohannis. Functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas vacanta de peste opt luni, de la pensionarea lui Augustin Lazar, dupa expirarea unui mandat detinut in aceasta functie. Functia de procuror sef al DIICOT a ramas vacanta de aproape trei luni, de la demisia lui Felix Banila, dupa scandalul declansat de cazul Caracal.

Cum alege Predoiu șefii Parchetelor, ai DNA și DIICOT

La expirarea termenului de depunere a dosarelor pentru aceste functii, fapt produs in data de 23 decembrie, au fost inregistrate 18 candidaturi, dintre care cele mai multe, opt, pentru functia de procuror general al PICCJ, si cate cinci pentru functiile de procurori sefi ai DNA și DIICOT. Pentru functia de procuror general al Romaniei s-au inscris procurorii Ionel Corbu, Florin Daniel Casuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu Marian Drilea- Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Sandel Vasilache si Razvan Horatiu Radu. Pentru sefia DNA s-au inscris procurorii Mariana Alexandru, Crin Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionut Botnaru si Calin Nistor, iar pentru sefia DIICOT s-au inscris procurorii Teodor Nita, Ioana Bogdana Albani, Elena Giorgiana Hosu, Viorel Badea si Daniel Horodniceanu. Sub aspect numeric, cantitativ constatam un interes mai mare pentru aceste functii decat cu alte ocazii. Sub aspect calitativ nu avem insa motive de optimism, raportat la trecutul profesional si conexiunile politice ale principalilor aspiranti.

Cum alege Predoiu șefii Parchetelor, ai DNA și DIICOT

Duel între adjuncta lui Kovesi și adjuncta lui Lazăr, la Parchetul General

Candidatii cei mai cunoscuti pentru functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie(PICCJ) sunt Gabriela Scutea, Laura Oprean si Daniel Horodniceanu. Gabriela Scutea a fost adjunct al procurorului general al Romaniei timp de sase ani, respectiv in perioada in care aceasta functie a fost detinuta de Laura Codruta Kovesi (2006-2012). Scutea a fost promovata in aceasta functie de fosta ministresa portocalie Monica Macovei, cea care a promovat-o si pe Kovesi, amandoua fiind discipole declarate ale acesteia. Tot cu concursul lui Macovei, Scutea a fost promovata in primavara anului 2013 la Bruxelles, in functia de Inalt Reprezentant al Ministerului Justitiei pentru relatia cu Comisia Europeana, care a fusese ocupata anterior timp de circa sase luni de fosta sa sefa Laura Codruta Kovesi. In ianuarie 2016 Scutea a fost permutata de la Bruxelles in functia de secretar de stat la Ministerul Justitiei de catre ministresa Raluca Pruna, o alta discipola infocata a Monicai Macovei. Dupa demiterea lui Kovesi, Scutea a vrut sa-i ia locul participand la concursurile organizate pentru functia de procuror sef al DNA in vara anului 2018 si in primavara anului 2019, dar a fost respinsa de fiecare data.
Laura Oprean a detinut functiile de adjunct al fostului procuror sef al DNA, Daniel Morar, in perioada 2009-2012, procuror sef interimar al DNA in perioada octombrie 2012-martie 2013 si prim-adjunct al fostului procuror general Augustin Lazar in perioada aprilie 2016-aprilie 2019 si al actualului procuror general interimar Bogdan Licu, incepand din aprilie 2019. Laura Oprean a fost promovata pe filiera politica portocalie de la Cluj, cu concursul fostului premier actualmente primar Emil Boc si al fostului deputat actualmente europarlamentar Daniel Buda, care i-au impus anterior, cu ajutorul ex-ministresei Monica Macovei, pe ingerii sai pazitori Daniel Morar si Florin Maghiar in functiile de procuror sef al DNA, respectiv de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj. Conexiunea dintre cei doi politicieni si Morar si Oprean a fost realizata prin Maghiar, care era cumnat cu Buda. Oprean a detinut in anumite perioade si functiile de procuror sef al Serviciului Teritorial Cluj-Napoca al DNA si de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj.
Daniel Horodniceanu a fost procuror sef al DIICOT in perioada mai 2015-mai2018, dar nu s-a remacat in mod deosebit in aceasta functie, nu a adus o emulatie asteptata si nu a schimbat imaginea acestei institutii. Nici Gabriela Scutea si Laura Oprean nu s-au remarcat prin realizari notabile in functiile de adjunct al procurorului general al Romaniei, decat prin obedienta fata de sefii lor. Numele lor nu este legat de niciun mare dosar penal. Scutea a fost acuzata ca a semnat, alaturi de Laura Codruta Kovesi, protocolul neconstitutional incheiat in 2009 de PICCJ cu SRI. Scutea a semnat de fapt in locul primului adjunct al lui Kovesi din perioada respectiva, Tiberiu Nitu, care era trecut in protocol. Mai mult ca sigur ca a manifestat atata loialitate fata de SRI intrucat a absolvit anterior Colegiul National de Informatii, care era tutelat de acest serviciu secret. Laura Oprean a fost acuzata ca ar fi obtinut grad de procuror la PICCJ fara examen.

Trei slugi ale Zeiței Anticorupție vor șefia DNA

La sefia DNA candideaza trei fosti subalterni apropiati ai Laurei Codruta Kovesi. Calin Nistor a fost primul adjunct al lui Kovesi in toata perioada in care aceasta a detinut functia de procuror sef al DNA (2013-2018). Din aceasta functie a coordonat o parte din serviciile teritoriale ale DNA, printre care Serviciul Teritorial Oradea, care isi disputa primul loc la abuzuri crase si achitari imputabile cu Serviciul Teritorial Ploiesti, care a fost coordonat de Kovesi. Nistor a devenit procuror sef interimar al DNA la inceputul lunii ianuarie 2019, dar, in aceasta calitate, nu s-a dezis public de practicile Binomului SRI-DNA, probabil datorita faptului ca si el a absolvit Colegiul National de Informatii. Nistor a mai ocupat functia de procuror sef interimar al DNA inainte de nominalizarea lui Kovesi, timp de cateva saptamani, in perioada martie-aprilie 2013, cand a fost delegat in aceasta functie de procurorul general interimar Daniel Morar.
Mariana Alexandru a detinut, in timp ce DNA era condusa de Daniel Morar, functia de procuror sef adiunct al Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie, unde a facut echipa cu controversatul Lucian Papici. Dupa ce sefia DNA a fost preluata de Laura Codruta Kovesi, Mariana Alexandru a fost numita procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a infractiunilor conexe faptelor de coruptie. In septembrie 2014 a plecat din DNA, depunandu-si cerere de pensionare din magistratura, iar ulterior a incercat sa compara drept o disidenta fata de Kovesi. Sotul sau, generalul magistrat Ion Alexandru, a fost pana in 2015 seful Serviciului de cercetare a infractiunilor de coruptie savarsite de militari din cadrul DNA, iar, in 2016, a fost numit, la propunerea ministresei Raluca Pruna, procuror sef-adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ.
Camelia Elena Grecu este o adepta infocata a Zeitei Anticoruptie, care a mai candidat pentru functia de procuror sef al DNA in iulie 2018, dar a fost respinsa. Grecu a detinut si detine functia de procuror sef al Biroului Juridic al Sectiei Judiciare din DNA. Ea a fost poreclita in DNA „marea preoteasa” dupa ce a stropit-o cu agheazma pe Laura Codruta Kovesi, inainte de conferinta de presa de adio din ziua demiterii sale, in timpul careia a stat ca o vajnica strajera langa fosta sa sefa. Elena Grecu s-a mai remarcat prin faptul ca s-a smiorcait, alaturi de alti colegi, intr-o adresa transmisa sefului Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru, ca inspectorii judiciari i-au audiat in cursul controlului efectuat la DNA pe unii procurori care nu mai faceau parte din Directie, fapt ce ar putea afecta rezultatele controlului.

DIICOT se confruntă cu două eșecuri: Hosu și Horodniceanu

Daniel Horodniceanu s-a inscris si la concursul pentru functia de procuror sef al DIICOT, desi, cum am aratat, nu a demonstrat mare lucru la sefia acestei institutii in mandatul pe care l-a detinut in perioada 2015-2018. Pentru aceasta functie s-au inscris si cele doua adjuncte de la DIICOT, Elena Giorgiana Hosu si Ioana Bogdana Albani. Ultima a devenit procuror sef-adjunct al DIICOT in 2016, dupa ce a fost multi ani procuror sef al Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii informatice. Albani a absolvit Colegiul National de Informatii si a fost considerata o apropiata a fostului sef operativ al DNA, generalul Florian Coldea.
Giorgiana Hosu a detinut in doua randuri functia de prim-adjunct al procurorului sef al DIICOT si tot de doua ori a asigurat sefia interimara a acestui parchet. In 2013 a fost numita prim-adjunct al fostei sefe Antimafia, Alina Bica, care a fost arestata si condamnata definitiv pentru fapte de coruptie. Hosu si Bica au fost in relatii foarte apropiate din perioada in care au fost colaboratoarele apropiate ale fostului procuror general Ilie Botos. In noiembrie 2014, dupa arestarea Alinei Bica, Hosu a preluat conducerea interimara a DIICOT. In aprilie 2015 a participat la concursul pentru functia de procuror sef al DIICOT, dar a pierdut in fata lui Daniel Horodniceanu. In 2016 a plecat de la DIICOT la PICCJ, dupa ce sotul sau, fost colonel de politie, a fost arestat pentru trafic de influenta. A redevenit prim-adjunct al DIICOT in septembrie 2018, iar in octombrie 2019 a preluat iar sefia interimara dupa demisia fostului procuror sef Felix Banila. Giorgiana Hosu si-a demonstrat din plin nestiinta si neputinta profesionala in cazul Caracal, devenit o adevarata rusine nationala. Interesant este ca recent Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea sa de a fi delegata in functia de procuror sef al DIICOT, ceea ce reprezinta un semnal ca vremea unor personaje sulfuroase si esuate ca Giorgiana Hosu a trecut, chiar daca recurg la operatii estetice.

După un deceniu și jumătate de selecții politice

Dupa adoptarea legislatiei in materie in 2005, nu a fost realizata nicio selectie serioasa si riguroasa de catre ministrii justitiei pentru functiile de procurori sefi ai PICCJ, DNA si DIICOT. Ministresa Monica Macovei a propus-o pe Laura Codruta Kovesi in functia de procuror general al PICCJ in 2006 la comanda presedintelui Traian Basescu si a locotenentilor sai politici Vasile Blaga si Emil Boc, fara sa organizeze macar o selectie formala. Cu un an inainte, Macovei l-a propus procuror sef al DNA pe Daniel Morar, fara nicio selectie, la comanda lui Basescu si la recomandarea lui Boc. In 2013, premierul Victor Ponta a preluat interimar portofoliul de ministru al justitiei si a realizat un troc politic cu presedintele Traian Basescu, in urma interventiilor sefilor SRI, George Maior si Florian Coldea, si a pupilei prezidentiale Elena Udrea: procuror general al PICCJ a fost desemnat Tiberiu Nitu, coleg de facultate si amic cu Ponta, procuror sef al DNA a fost desemnata Laura Codruta Kovesi, febletea lui Basescu, Maior si Coldea, iar procuror sef al DIICOT a fost desemnata Alina Bica, prietena la catarama (inclusiv marca Vuitton) a lui Udrea. Tot atunci, prietena lui Bica, Giorgiana Hosu, a fost numita procuror sef-adjunct al DIICOT, astfel explicandu-se scorul de 3-1 pentru Basescu, care a fost devoalat triumfalist de mezina EBA.
In primavara anului 2016, desi in decembrie 2015 anuntase intr-un interviu ca va realiza o selectie riguroasa pentru sefia DNA si PICCJ, ministresa Raluca Pruna a propus reinvestirea Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror sef al DNA si numirea lui Augustin Lazar in functia de procuror general al PICCJ, fara sa organizeze macar o selectie de ochii lumii. In cazul promovarii lui Augustin Lazar este evident ca a existat o comanda politica, avand in vedere ca unitatile de parchet aflate in subordinea sa, in perioada in care a detinut functiile de procuror general-adjunct, respectiv de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, au inchis circa 30 de dosare privind acte si fapte ale primarului municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, devenit intre timp presedintele Romaniei. Daca ar fi organizat o selectie riguroasa, ministresa Pruna ar fi aflat ca procurorul Lazar a facut jocurile Securitatii in perioada in care a fost presedintele comisiei de liberari conditionate din Penitenciarul Aiud ori ca, in prima parte a anului 1990, a facut parte dintr-o echipa de procurori care a incercat sa acopere rolul Securitatii in evenimentele din decembrie 1989 de la Sibiu.
Nu ne punem mari sperante nici in selectia in curs organizata de ministrul Catalin Predoiu, avand in vedere antecedentele sale din perioada in care a fost ministrul justitiei in guvernul Tariceanu II, in guvernele Boc si in guvernul Mihai Razvan Ungureanu. In 2008 a propus reinvestirea lui Daniel Morar in functia de procuror sef al DNA, in pofida opozitiei premierului Calin Popescu Tariceanu si a partidului sau, PNL. In 2009 a sustinut reinvestirea Laurei Codruta Kovesi in functia de procuror general al PICCJ, in contextul in care Consiliul Superior al Magistraturii ii acordase acesteia aviz negativ (cinci voturi impotriva si un vot pentru). Nu este intamplator ca, si acum, cei mai multi si cei mai importanti candidati inscrisi la sefia parchetelor din Romania sunt legati, sub diverse forme, de numele de trista amintire Monica Macovei, Laura Codruta Kovesi si Daniel Morar, care au jalonat o perioada mai iacobina a justitiei romanesti, caracterizata printr-un partizanat politic evident, de nuanta portocalie.