Solista Oana Sârbu (38 de ani) a dat viaţă, în 1986, personajului Dana, o elevă premiantă îndrăgostită de Mihai (rol interpretat de Ştefan Bănică jr). Deşi se împlinesc 28 de ani de la lansarea peliculei “Liceenii”, iată că fanii nu au dispărut. Săptămâna aceasta, protagoniştii filmului, care înainte de Revoluţie a isterizat întreaga ţară, au fost invitaţi la Iaşi, la un festival organizat de tinerii studenţi la jurnalism. Oana ne-a vorbit, într-un interviu emoţionant, despre muzică, film, dar şi despre fiul ei, Stelian.
Care sunt proiectele profesionale în care eşti implicată în prezent?
Oana Sârbu: Acum colaborez cu Teatrul de Revistă Constantin Tănase, înregistrez piese noi, am câteva spectacole prin ţară în perioada următoare şi aştept întâlnirea cu fanii peliculei “Liceenii!”, la Iaşi, săptămâna asta, unde vom fi prezenţi eu, Ştefan Bănică jr şi Mihai Constantin. Suntem invitaţi mâine, la Casa de Cultură, de la ora 15.00, să participăm la un festival organizat de tinerii studenţi la jurnalism. Intrarea este liberă. În preajma lui 1 iunie voi avea spectacole pentru copii. Am evenimente cu trupa mea, Oana & Friends.
Vei cânta pe 4 iunie alături de nume cu tradiţie ale scenei. A fost vreunul dintre aceşti artişti modelul tău?
Cu toţi am colaborat de-a lungul anilor! Dar Marina Voica a fost şi rămâne preferata mea, dintotdeauna! De la ea am încercat să-mi însuşesc profesionalismul scenic. E o artistă extrem de talentată, cu nişte calităţi unice! A fost cea care a reprezentat cel mai bine stilul latino-american pentru muzica românească.
Cum este o zi din viaţa Oanei Sârbu?
Plină. Echilibrată, de cele mai multe ori. Acum mă umplu de frumuseţea zilelor de mai. Am aşteptat primăvara, eu fiind născută în acest anotimp. Zilele mele se-mpart între bucuria de a fi cu ai mei şi copilul meu, şi viaţa mea, şi timpul pentru mine şi profesia mea. În orice caz, îmi iau timp să citesc şi să fac sport.
Ai ajutor calificat pentru fiul tău?
N-am simţit nevoia, psihologic vorbind, de o persoană străină în preajma fiului meu. Eu mă umplu de bucuria de a fi lângă el cât pot de mult. Citim, mergem la spectacole, la concerte, în parc.
Cum sunt aniversările în familia voastră?
În familia mea se respectă tradiţiile. Aşa am fost educaţi de bunici. Avem o familie numeroasă şi unită. Şi copii care se joacă. Şi cântece care se cântă. Şi cadouri care se-mpart. Şi plăcinte care se coc în cuptor. Într-un cuvânt: armonie!
Ai încheiat o relaţie (n.r. – cu Robert Turcescu). Te simţi pregătită pentru un nou început?
Timpul aduce şi schimbări. Noi suntem forme incredibile de energii, în permanenţă.