Reporter: Domnule avocat, subiectul introducerii unor limite legale pentru substanțele psihoactive în sânge a generat o dezbatere amplă în spațiul public. Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, miza acestui subiect?
Ciprian Iordan: Miza este una esențială, atât pentru siguranța rutieră, cât și pentru claritatea juridică. În momentul de față, legislația noastră nu oferă un cadru clar în ceea ce privește concentrația minimă de substanțe psihoactive care să fie considerată periculoasă pentru conducere. Această lipsă de precizie generează o serie de probleme: de la cazuri penale abuzive, până la supraaglomerarea instanțelor cu dosare care, în mod obiectiv, nu ar trebui să existe.
Reporter: ICCJ urmează să se pronunțe pe această temă. Cum vedeți decizia Înaltei Curți și impactul ei asupra legislației?
Ciprian Iordan: Decizia ICCJ este crucială, deoarece va clarifica modul în care este interpretată sintagma „sub influența substanțelor psihoactive” din Codul penal. Dacă Înalta Curte va considera necesară incriminarea oricărei urme de substanțe, fără să existe o afectare reală a capacității de conducere, vorbim despre un precedent care poate afecta numeroși cetățeni. În schimb, dacă se decide că este nevoie de o afectare concretă a abilităților fizice sau psihice, legislația ar trebui ajustată pentru a include limite clare, măsurabile.
Reporter: Ce soluții legislative ar putea fi adoptate pentru a rezolva această problemă?
Ciprian Iordan: Cea mai logică soluție ar fi stabilirea unor limite legale pentru substanțele psihoactive, similar celor existente în cazul alcoolului. Aceste limite pot fi inspirate din modelele deja aplicate în alte state europene. De exemplu, în Germania sau Franța, legislația prevede concentrații maxime pentru diverse substanțe, iar testele din trafic sunt urmate de analize de laborator pentru confirmare. Acest sistem reduce riscul de erori și de sancționare a persoanelor nevinovate.
Reporter: Au existat cazuri în România în care testele rapide au dus la acuzații nefondate?
Ciprian Iordan: Din păcate, da. Sunt numeroase cazuri în care șoferii au fost acuzați de conducere sub influența drogurilor, deși testele au indicat doar urme de substanțe inofensive sau consumate cu zile înainte. Un exemplu concret este cel al metabolitului inactiv al cocainei, care nu influențează în niciun fel capacitatea de a conduce. Aceste situații ridică serioase întrebări despre echitatea sistemului și despre protecția drepturilor cetățenilor.
Reporter: Ce riscuri presupune menținerea actualei legislații?
Ciprian Iordan: În forma actuală, legislația permite sancționarea unor persoane care nu reprezintă un pericol real pentru siguranța rutieră. În plus, lipsa unor limite precise poate descuraja raportarea unor astfel de cazuri și poate crește neîncrederea în sistemul de justiție. Pe de altă parte, instanțele și procurorii sunt supraîncărcați cu dosare care, în alte jurisdicții, ar fi clasate din start.
Reporter: Cum pot cetățenii afectați să își apere drepturile?
Ciprian Iordan: În astfel de situații, este esențial ca persoanele implicate să apeleze la un avocat specializat, care să analizeze cazul în detaliu. Există argumente legale solide care pot fi invocate, mai ales în cazul în care rezultatele testelor nu reflectă realitatea. De asemenea, recomand șoferilor să solicite întotdeauna o analiză de laborator, care este mult mai precisă decât testele rapide utilizate în trafic.
Reporter: În concluzie, ce mesaj aveți pentru cititori?
Ciprian Iordan: Este important să fim responsabili la volan, dar și să fim informați cu privire la drepturile noastre. Introducerea unor limite legale clare ar aduce un echilibru necesar între siguranța rutieră și protecția drepturilor individuale. Urmăriți cu atenție decizia ICCJ, deoarece aceasta poate influența direct modul în care sunt gestionate astfel de situații în viitor.