Meci extrem de greu azi pentru „folbaliştii” români, întâlnim Insulele Feroe, în deplasare! Ca întotdeauna, trupa lui tata Puiu a lăsat pe ultimul joc o calificare care trebuia să fie gata demult. Asta n-ar fi o problemă, suntem un popor înclinat spre senzaţii tari, totuşi avem ceva dubii că „morţii” nostri de fotbalişti vor fi mai vioi decât pescarii lor deveniţi fotbalişti?! Se naşte pe bună dreptate întrebarea: to be or not to be… în Franţa? Răspunsul îl aflăm în această seară.
Anghel Iordănescu a pregătit cu atenţie meciul. Şi-a cumpărat icoane noi, căci cele vechi i-au adus numai rezultate de egalitate şi a luat în lot un… preot. Proaspătul transferat în sutană are datoria să stropească ghetele jucătorilor cu apă sfinţită, să le verifice jambierele, hainele de schimb, să-i treacă în pomelnic, adică pe foaia de joc, să-l exorcizeze pe Torje, să-l trezească din pacea sufletească pe Chipciu, să-l binecuvânteze pe balerinul Sânmărtean cu driblinguri noi şi să facă valuri în tribună. Păi şi rostul lui tata Puiu care mai este? Păi „ie”, că el l-a adus la echipă!
Până azi, i-am bătut pe unde i-am prins pe feroezi… la fotbal. O ţine ulciorul şi acum, că e cam groasă situaţia? Ce să spunem altceva decât celebra şi unica scandare a galeriei: pe ei, pe mama lor! Ba nu, staţi, că ne aude părintele!