Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, sâmbătă, la Congresul Partidului Reformator Liberal, că în România justiţia a devenit în ultimii 10 ani un ”personaj politic” şi a apreciat că unii politicieni au reuşit să folosească justiţia ca armă politică.
„De 10 ani avem un nou personaj politic pe scena politică românească. Acest personaj politic este Justiţia. Mai toată lumea vorbeşte despre justiţie deşi probabil că politicienii ar trebui să vorbească cel mai puţin. La noi justiţia nu este discretă şi oarbă ci ea este ca un fel de divă care se află permanent pe platourile televiziunilor. Trebuie să mărturisesc că o vreme am încercat în a înţelege de ce este nevoie de suport public pentru diversele Parchete în lupta cu o caracatiţă absolut reală care este corupţia. În timp s-a dovedit însă că apărarea publică a justiţiei s-a transformat în armă politică şi, pe drept cuvânt, ca în snoava populară cu Petrică şi Lupul, astăzi populaţia, cetăţenii, când se uită la televizor nu mai înţeleg nimic, nu ştiu ce să creadă”, a spus Tăriceanu, la Palatul Parlamentului, în discursul său de candidat la preşedinţia PLR.
Tăriceanu a apreciat că România are nevoie de ‘o justiţie mult mai puternică şi cu adevărat independentă’.
„Justiţia nu este însă a preşedintelui, sistemul justiţiei nu poate funcţiona doar pentru că cineva la Cotroceni apără justiţia. Ea trebuie să stea pe picioarele ei. Politicul sau economicul nu trebuie să intervină în justiţie dar nici justiţia să facă politică sau afaceri. Din acest motiv cred că sistemul de control intern al justiţiei trebuie să fie întărit. (…) Dezvăluirile presei din ultimii ani au arătat că aşa zişii mari apărători ai justiţiei au încercat doar aservirea acesteia, au încercat şi au reuşit să o folosească ca armă politică în slujba grupurilor lor de interese sau chiar în interes personal folosit, au făcut mari deservicii justiţiei”, a mai spus Tăriceanu.
Lucrările Congresului Partidului Liberal Reformator (PLR) continuă sâmbătă, la Palatul Parlamentului, cu depunerea mandatului conducerii interimare a partidului, alegerea preşedintelui şi a unui număr de 19 vicepreşedinţi care vor face parte din noua conducere.
În prima zi a Congresului, delegaţii au votat în unanimitate Statutul noului partid. Documentul prevede că denumirea integrală a formaţiunii este Partidul Liberal Reformator, iar cea prescurtată este PLR.
În Statut se prevede că Partidul Liberal Reformator este continuatorul legitim al liberalismului modernizator şi reformator, care a construit România modernă, şi singura forţă politică românească ce îşi asumă necondiţionat universalitatea, durabilitatea şi actualitatea valorilor liberale.
Congresul este forul suprem de conducere şi decizie al PLR, la nivel naţional, şi se compune din delegaţii aleşi de filialele teritoriale şi membrii Delegaţiei Permanente.
Congresul ordinar al PLR se întruneşte o dată la patru ani şi are ca principale atribuţii adoptarea sau modificarea Statutul partidului, la propunerea Delegaţiei Permanente, alegerea preşedintelui partidului, alegerea uninominală a celor 44 de membri titulari ai Biroului Politic Central, adoptarea strategiei şi Programului politic ale partidului prezentate de Preşedintele ales.
Delegaţia Permanentă exercită conducerea partidului dintre Congrese, se întruneşte o dată la trei luni şi are în componenţă între alţii pe membrii Biroului Politic Central, preşedinţii filialelor teritoriale, preşedintele Senatului PLR şi parlamentarii. Între reuniunile Delegaţiei Permanente forul de dezbatere şi decizie este Consiliul Naţional Executiv care se întruneşte lunar.
Biroul Politic Central este organismul deliberativ al PLR, ales prin vot secret uninominal de către Congresul PLR, şi are ca membri preşedintele partidului, 19 vicepreşedinţi, 27 de membri, nouă membri supleanţi, preşedintele TLR şi preşedintele OFPLR.
Între alte competenţe, BPC al PLR exercită conducerea operativă a partidului, fie în mod direct, fie prin organismul său operativ, Biroul Politic Executiv, şi propune Consiliului Naţional Executiv candidaţii pentru alegerile parlamentare şi europarlamentare, în funcţie de calificarea profesională, experienţă şi rezultatele electorale anterioare.
PLR reprezintă un proiect politic rezultat din parteneriatul dintre Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale, iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi Partidul Naţional al Mediului.