Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi la Focșani, cu ocazia Unirii Principatelor, că în urmă cu 160 de ani deși fusese sfidată Europa avea o impresie bună despre România pentru că înaintașii noștri nu-și vorbeau de rău țara, ci aveau discursuri despre patriotism.

„Deşi fusese sfidată, Europa gândea de bine despre români pentru că ei înşişi îşi vorbeau patria numai de bine. Singurul discurs pe care înaintaşii noştri îl exportau în Europa era patriotismul, entuziasmul pentru libertate al unei naţiuni ce aspira la independenţă şi la unitate. ”Nu poate fi fericire fără libertate, nu poate fi libertate fără unire, și noi românii nu vom putea fi puternici până când nu ne vom uni cu toții într-unul și același corp politic”, scrisese Nicolae Bălcescu, părintele liberalismului românesc şi primul avocat român al democraţiei. Cuvintele lui au contat în 1859, dar astăzi par oarecum naive. Cine se mai gândeşte acum că rostul politicii este acela de a-i ajuta pe toţi cetăţenii să-şi găsească puterea de a fi fericiţi în libertate şi în unitate?”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la ceremonia dedicată aniversării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române care a avut loc la Focșani.

Acesta a adăugat că, în prezent, politica echivalează des cu „puterea de a limita libertatea și de a dezbina societatea”.

„În timpurile pe care le trăim, politica echivalează mult prea des cu puterea de a limita libertatea, de a dezbina societatea şi de a-i face nefericiţi pe cei care nu sunt de partea noastră. (…) Au fost oare înaintaşii noştri de la 1859, deopotrivă boieri şi ţărani, anti-europeni? Alegând acelaşi domnitor în ambele principate, ei au încălcat în mod vădit şi deliberat instrucţiunile cancelariilor europene. Creativitatea politică românească a pus marile puteri în faţa unui fapt împlinit, împotriva căruia au protestat iniţial, dar pe care au fost nevoite să-l accepte.

Acest act, ce astăzi ar fi trecut în rubrica rău famată a „suveranismului”, a fost posibil şi pentru că, spre deosebire de zilele noastre, românii se bucurau atunci în mediile politice şi culturale, ca şi în presa europeană de o enormă şi aproape unanimă simpatie. Poate pentru că toţi românii care vorbeau atunci despre ţara lor la Paris, Bruxelles, Londra, Berlin sau Roma erau la rândul lor unanimi în promovarea cauzei unităţii şi libertăţii româneşti”, a adăugat Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că Parlamentul nu se mai bucură acum de cea mai bună reputație.

„Unirea Principatelor este cea mai iubită şi mai senină dintre sărbătorile românilor. Marea Unire din 1918 a venit după un război devastator. (…) Parlamentul nu se mai bucură astăzi de cea mai bună reputaţie. Şi cu toate acestea, unirea s-a făcut în 1989 de adunările reprezentative de la Iaşi şi Bucureşti. Unirea s-a făcut prin vot, nu pe câmpul de luptă. Votul a fost atunci curajos. Cum se întâmplă şi astăzi, cele două adunări primiseră instrucţiuni de la marile puteri ale Europei cum să voteze.

Erau mandatate prin Convenţia de la Paris să aleagă doi principi domnitori aşezaţi în fruntea a două serii separate de instituţii. Principatele nu urmau să aibă în comun decât o Comisie centrală cu sediul aici, la Focşani, însărcinată cu unificarea treptată a cadrului juridic din ambele ţări. În viziunea Europei de atunci despre destinul românilor, aceştia trebuiau să trăiască în continuare în două principate distincte, unite doar printr-o legislaţie uniformă”, a conchis Tăriceanu.

El a adăugat un P.S. pe Facebook în care a lăudat frumusețea Focșaniului. ”Ce păcat că Focșaniul are vizibilitatea pe care o merită doar o singură zi pe an! Ce oameni minunați! Ce grai dulce! Ce vinuri alese! Doar pentru plăcerea de a vedea locurile minunate din Vrancea, serbarea Unirii Principatelor Române ar trebui să fie în fiecare zi!”, a scris șeful ALDE.

Pe 24 ianuarie este marcată ziua în care, în 1859, colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Țării Românești, devenind primul lider al Principatelor Unite și, după câțiva ani, al statului unitar România.

La evenimentele de la Foșcani au mai participat fostul președinte Emil Constantinescu, secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu și fostul deputat PSD, Ionel Arsene, șeful CJ Neamț.