Șeful SMURD București explică în ce condiții s-ar trece la medicina de dezastre

Bogdan Opriță de la UPU- Șeful SMURD la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti explică că Cifrele pandemiei de coronavirus sar peste praguri alarmante de la o zi la alta: autoritățile au confirmat vineri 6.546 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar cifra pacienților internați la terapie intensivă a atins un nivel fără precedent: 917. Zilele trecute. Raed Arafat declara că presiunea pe sistemul medical continuă să crească şi încet, încet se intră în „logica medicinei de dezastre”.

Ce înseamnă de fapt medicina de dezastre

Șeful SMURD București, Bogdan Opriță, explică ce înseamnă medicina de dezastre și în ce context țara noastră ar putea trece în acest scenariu.

Medicina de dezastre sau de catastrofe se referă la o medicină aplicată cu totul în niște condiții speciale. Pandemie, cutremur, erupție vulcanică, inundații. În aceste situații tot ceea ce se numește etapele medicale care s-ar face în condiții obișnuite pot să nu mai fie. În medicina de dezastre spitalele pot fi improvizate în alte tipuri de adăposturi. Pacienții nu mai beneficiază de îngrijirile medicale la fel ca în condiții obișnuite, asta pentru că numărul de resurse medicale, atât de oameni cât și de echipamente medicale este mai mic decât numărul de pacienți. Și aici vorbim în general, nu pe cazuri aplicate”, explică Bogdan Opriță, medic-şef la UPU-SMURD la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.

În medicina de dezastre, șeful SMURD București spune că resursele medicale se îndreaptă spre acei pacienți care au șanse mai mari de supraviețuire.

„Se acordă cât mai multe șanse pacienților care au cele mai multe șanse de supraviețuire. Spre exemplu, dacă un pacient dintr-un cutremur prezintă un traumatism cranio-cerebral și dacă avem încă zece cu traumatisme minore, acei zece au șanse mai mari de supraviețuire decât primul pacient. De altfel, anumite tipuri de operații nu se mai fac în condițiile medicinei de dezastre. Spre exemplu, vine un pacient cu un membru inferior zdrobit, iar într-un cutremur se așteaptă că vor fi zeci sau sute. Logica medicinei de dezastre înseamnă că nu poți bloca opt ore sau nouă ore o sală de operații pentru ca să încerce să facă microchirurgie reconstructivă. Se practică amputația membrului respectiv. Vorbim despre o situație în care numărul de pacienți e mult mai mare decât numărul resurselor medicale și materiale. În medicina de dezastru sunt luate o serie de măsuri organizatorice prin care se încearcă să beneficieze de șanse cei care au cele mai multe șanse de supraviețuire”, explică Bogdan Opriță.

Ce înseamnă un scenariu al dezastrului și cât de pregătită e România
Pe o secție simplă este în mod normal un medic la 20 de paturi. În medicina de dezastre nu mai poți să beneficiezi de aceeași calitate a îngrijirii medicale ca în condiții normale. De exemplu, nu mai stai intr-un spital, iar o hală de uzină dezafectată poate fi transformată în spital. Resursele umane peste tot în lume sunt limitate. Un doctor nu poate să lucreze mai mult de 12 ore pe zi fără să se obosească sau să se epuizeze, explică șeful SMURD București, Bogdan Opriță.

Medicina de dezastre și pandemia
Dacă un cutremur s-a produs o dată și există un număr de victime, în cazul unei pandemii populația este foarte expusă, mai spune Bogdan Opriță.

„Încă de la început pandemiei au fost făcute planuri în funcție de numărul de îmbolnăviri. O pandemie nu se aseamnănă cu nimic. Ea poate genera un număr foarte mare de cazuri într-un timp foarte mic. Ce este specific pandemiei este că numărul de persoane care pot deveni oricând pacienți poate deveni foarte mare. Populația este foarte expusă. Un cutremur s-a produs o dată, au căzut clădirile și ai estimat că un anumit număr de victime. Dacă o erupție vulcanică sau o inundație este limitată în timp, la o pandemie nu poți avea aceste estimări”, spune medicul.