Războiul dintre DNA şi deputatul Sebastian Ghiţă se poartă la baionetă, cu victorii de etapă de ambele părţi. După ce l-au „împachetat” în acuzaţii, dar au fost şi învinşi parţial în instanţă în chestiunea sechestrului. procurorii pregătesc noi dosare pentru afaceristul prahovean.
Procurorii DNA ar fi primit informaţii privind implicarea lui Ghiţă în deturnarea unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Aceste este suspectat că s-ar află în spatele acestor „combinaţii” cu fonduri pentru cercetare, în care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbră, pentru a pune mâna pe „potul” cel mare.
Potrivit ziarului Naţional, totul ar fi pornit după ce Autoritatea Naţională pentru Cercetare Stintifică şi Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finanţare pentru sesiunea 2014-2020. Iar în lumea academică a început să se tot vorbească despre faptul că, pentru a pune mâna pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentaţi” politici ar fi ajuns chiar să plătească doctoranzi şi inventatori, c să cesioneze lucrări de doctorat şi brevete. Iar cum printre numele vehiculate se află şi cel al lui Sebastian Ghiţă, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţă românească a IT-ului, această „bârfă” nu avea cum să nu atragă atenţia structurilor informative.
Potrivit ghidului solicitantului, „Secţiunea D – Întreprinderi nou-înfiinţate inovatoare”, se poate lua 1.000.000 de euro de proiect dacă solicitantul este din Bucureşti sau Ilfov şi 1.500.000 de euro dacă este din orice alt judeţ. În ghidul solicitantului, la pagină 10, apare punctul „n”, care prevede că „proiectul este însoţit de documente pre-contracte a căror valoare cumulată pentru perioada proiectului şi perioada de durabilitate este cel puţin egală cu valoarea asistenţei nerambursabile solicitate prin proiect”. Adică s-a impus condiţia să ai deja contracte de valoarea finanţării pe care o primeşti, lucru care favorizează vădit un jucător ca Sebastian Ghiţă, cu zeci de firme.
Sursele Naţional susţin că suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul că, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghiţă, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru că acestea să se garanteze între ele, obţinând astfel fondurile bugetare. Mai ales că, de exemplu, institutele naţionale sau alţi solicitanţi nu ar avea timpul necesar să-şi găsească precontracte ca să îndeplinească această stranie condiţie, pentru că nimeni nu investeşte într-un produs aflat în faza de cercetare până nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piaţă pentru desfacere.
În acest fel ar fi practic eliminate din start, în mod neloial, multe institute şi societăţi care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-şi să depună acum proiecte. Sunt astfel eliminate tocmai pentru că fac cercetare pentru cercetare, fără că target-ul lor principal să fie planul de afaceri, adică să aibă pre-contracte.
Mai mult, susţin sursele menţionate, în acest scandal pe cale să fie detonat mai apar numele miniştrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici şi, nu în ultimul rând, cel al lui Nicolae Bănicioiu, Bugetul total al apelului este de 107 milioane de lei şi termenul limita expiră pe 11 august.