S-au făcut degeaba 1000 de dosare penale deschise pentru încălcarea regulilor impuse pentru combaterea coronavirusului, peste 400 au fost deja clasate. Doar 30 au fost trimise în judecată, dintre care numai 5 cu șanse reale de a obține o pedeapsă.

S-au făcut degeaba 1000 de dosare penale Rând pe rând, restricțiile și măsurile punitive anunțate de guvern pentru încălcara regulilor impuse pe timpul stării de urgență și, apoi, a stării de alertă au fost anulate. Amenzile date în starea de urgență au fost anulate de Curtea Constituțională. Carantina, izolarea și internarea dispuse prin ordin de ministru și nu prin lege au fost anulate de Curtea Constituțională. Amenzile decise prin Legea 55/2020 au fost și ele anulate în parte tot de Curtea Constituțională.

S-au făcut degeaba 1000 de dosare pentru raspandirea COVID, intocmite degeaba?

De fiecare dată când guvernul a rămas fără o armă împotriva răspândirii coronavirusului, premierul Ludovic Orban spunea că cei care încalcă regulile impuse de autorități se pot trezi cu dosar penal pentru „zădărnicirea combaterii bolilor” (art. 352 Cod penal) și pentru „fals în declarații (art. 326 Cod penal), ca ultimă metodă de convingere.

Digi24.ro a obținut de la Parchetul General situația dosarelor penale deschise de procurorii din întreaga țară pentru cele două fapte legate de evoluția pandemiei de coronavirus, de la începutul stării de urgență.

Până la 23 iulie, procurorii au deschis 1.004 dosare penale pentru infracțiuni legate de răspândirea virusului SARS-CoV-2. Aproape jumătate dintre acestea (428) au fost deja clasate. În 545 se fac încă cercetări. Doar 31 au fost trimise în judecată, dintre care cinci cu acord de recunoaștere a vinovăției.

„În urma verificărilor efectuate și a informațiilor transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rezultă că până la data de 23 iulie 2020 s-au înregistrat 1.004 dosare în legătură cu răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și a diferitelor măsuri dispuse în această perioadă, iar dintre acestea 545 de dosare se mai aflau în lucru pe rolul parchetelor de pe lângă curțile de apel și a unităților din subordine.

S-au făcut degeaba 1000 de dosare pentru raspandirea COVID, intocmite degeaba?

Cele mai multe dosare vizează săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 Cod penal (361 dosare), și infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal (183 dosare).

Precizăm că în marea majoritate a cauzelor se efectuează acte de urmărire penală in rem, iar într-un număr de 46 de dosare a fost dispusă începerea urmăririi penale in personam, cercetările în cauzele din această ultimă categorie vizând 66 suspecți/inculpați.

Menționăm că, până la data menționată anterior, 26 dosare au fost soluționate prin trimitere în judecată, iar 5 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, 428 de dosare au fost soluționate prin clasare”, se arată în răspunsul Parchetului General.

Situația dosarelor penale

S-au făcut degeaba 1000 de dosare pentru raspandirea COVID, intocmite degeaba?

1.004 dosare penale deschise pentru zădărnicirea combaterii bolilor și fals în declarații, din care:

428 de dosare clasate

545 dosare în lucru

26 de dosare trimise în judecată

5 dosare dosare trimise în judecată prin acorduri de recunoaștere a vinovăției

Avocata Elenina Nicuț: Cum demonstrezi că a avut ca efect răspândirea bolii?
Digi24.ro a consultat un avocat și un judecător, pentru a vedea ce șanse au procurorii să obțină condamnări în astfel de dosare.

În opinia avocatei Elenina Nicuț, o piedică pentru procurori este chiar articolul de Cod penal care definește infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

„Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.” – Cod penal, art. 352, alin. 2

Elenina Nicuț spune că este practic imposibil de demonstrat în instanță că cel acuzat de zădărnicirea combaterii bolilor este cel care a răspândit boala și că cei cu care a avut contact nu au luat boala din altă parte.

„Marea problemă este cu articolul de Cod penal. În drept, aceasta se numește Probatio diabolica, adică să dovedești ceva care nu se poate dovedi. Este foarte-foarte greu de demonstrat cu elementele constitutive ale infracțiunii. Cum demonstrezi că a avut ca efect răspândirea bolii? Nu putem merge pe presupuneri. Nu se poate stabili o legătură dincolo de orice dubii”, a declarat Elenina Nicuț.

Ea mai arată că se fac plângeri penale, iar procurorii trebuie să deschidă dosare și să facă cercetare, însă șansele de condamnare sunt foarte mici.

„Norma penală e o invitație la nerespectare (a regulilor impuse de autorități – n.r.)”, a mai declarat Elenina Nicuț, care a completat că și puținele dosare trimise în judecată nu înseamnă neapărat că vor fi câștigate de procurori.

Judecătorul Cristi Danileț: Numărul de dosare deschise este mult sub amploarea reală a fenomenului
Pe de altă parte, judecătorul Cristi Danileț spune că procurorii nu s-au mai confruntat până acum cu acest tip de infracțiune și nu există o practică judiciară în privința ei.

„Infracțiunea (de zădărnicire a combaterii bolilor – n.r.) nu știu să se fi cercetat până acum. Nu are niciun fel de istoric. Polițiștii și procurorii nu au repere profesionale, nu au metodologie de cercetare”, a declarat Cristi Danileț.

El este de părere că definiția infracțiunii în Codul penal este bună.

„Pe mine mă sperie o astfel de motivare (de clasare a dosarelor pe motiv că fapta nu există – n.r.). Practic, aruncă în aer infracțiunea. Cum ar trebui să facem dovada?”, a mai declarat Cristi Danileț.

Judecătorul crede că legea este bună și că „accentul trebuie pus pe modul de aplicare a legii”.

Mai mult, Cristi Danileț crede că 1.000 de dosare penale deschise până acum sunt prea puține.

„După părerea mea, numărul de dosare deschise este mult sub amploarea reală a fenomenului. Aceasta pentru că nu există reguli clare sau reguli cunoscute de cei care iau la cunoștință de comiterea faptelor de a le raporta procurorilor. De exemplu, sunt spitale în care cei verificați au dat declarații din care rezultă că nu au fost în contact cu zonele roșii sau nu au călătorit în străinătate, dar zilnic se raportează cazuri de Covid. Apoi, sunt cazuri de instituții ce țin de DGASPC-uri, în care angajați aflați în izolare la locul de muncă au părăsit incinta și șeful instituției nu numai că nu a raportat acest incident, dar a pornit acțiune disciplinară împotriva celui care a anunțat la 112”, a mai declarat Cristi Danileț.

Dosarul Gerota, clasat: Nu s-a putut stabili cert
Un caz care a stârnit multă vâlvă a fost cel al fostului polițist Nelu Lupu, acuzat că a fost sursa de infectare cu coronavirus a unui întreg spital. Procurorii au deschis dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor împotriva lui, însă acuzațiile au fost retrase după câteva luni de cercetări, pentru că „nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.

Fostul ofițer MAI Nelu Lupu, unul dintre cele mai răsunătoare dosare, acuzat că a infectat mai multe cadre medicale de la Spitalul Gerota, a scăpat de urmărirea penală pentru zădărnicirea bolilor. Procurorii Parchetului General au clasat cazul.

Procurorii Parchetului General au stabilit că probele în dosar nu au putut stabili cu certitudine că fostul ofițer ar fi fost sursa infectării pacienților și a cadrelor medicale de la Spitalul Gerota, Ca argument este adusă lipsa unor testări făcute asupra celorlalți pacienți sau a personalului medical aflat la serviciu când el era internat, astfel că sursa rămâne nesigură.

„Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”. În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență „Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate”, potrivit unui comunicat al PICCJ.

Dosarul Sparanghelul, clasat: Fapta nu există
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a clasat și dosarul „Sparanghelul”, în care a fost cercetat modul în care aproape 2.000 de români au plecat la cules sparanghel în Germania, în plină stare de urgență. Muncitorii, majoritatea din Moldova, au ajuns cu autocarele la aeroportul din Cluj, unde au format o aglomerație mare, ceea ce a necesitat intervenția autorităților.

Dosarul a fost clasat pe motiv că „fapta nu există”. Ca urmare a acordării permisiunii pentru efectuarea curselor charter pentru transportul muncitorilor sezonieri, în parcarea aeroportului s-au prezentat 1.962 de persoane ce intenţionau să ajungă cu 12 curse neregulate cu destinaţia Berlin, Dusseldorf şi Bade-Baden, însă niciuna nu s-a îmbolnăvit şi nici nu a fost carantinată, potrivit sursei citate.

„Având în vedere că în urma probelor administrate s-a constatat că persoanele care s-au aflat în incinta Aeroportului Internaţional ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca la data de 09.04.2020, nu au încălcat măsurile de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, în cauză este împiedicată punerea în mişcare a acţiunii penale pentru infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 alin. 1 C. pen. deoarece fapta sesizată nu există”, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.


Citeste si...
Un tânar poate ajunge după gratii pentru că a mințit, pe Facebook, că are coronavirus

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.