Greenpeace protestează împotriva proiectului de la Roşia Montană săpând după aur în curtea parlamentului

1425797_10152021715599194_485467941_n

Un număr de 50 de activişti Greenpeace din 10 ţări au luat cu asalt Palatul Parlamentului din Bucureşti luni, 9 decembrie 2013 protestând împotriva exploatării miniere aurifere de la Roşia Montană.

Activiştii au pătruns în curtea clădirii Parlamentului şi au început să sape după aur, afişând bannere cu mesajul „Exploatare minieră auriferă” şi „Gold mining area”.

531991_10152021715809194_1844012004_n

„În ultimele luni, Guvernul a elaborat legi speciale pentru ca orice companie privată, nu doar Roşia Montană Gold Corporation, să poată exploata orice resursă, oriunde ar fi ea. Trebuie doar să i se adauge eticheta «proiect de interes naţional», sau «proiect de interes public deosebit» şi e suficient. Nu se mai ţine cont de distrugerea comunităţilor, mediului, patrimoniului natural, istoric sau cultural. Ori asta este la fel de aberant precum a începe să sapi după aur în curtea unei instituţii, la fel ca în exemplul pe care îl puteţi vizualiza în mod direct, acum. Protestul de astăzi arată exact ce poate face o companie interesată să exploreze şi să exploateze resursele de subsol ale ţării. Suntem aici pentru a le atrage atenţia membrilor parlamentului asupra consecinţelor pe care le pot avea deciziile şi voturile lor”, a declarat Alexandru Riza, coordonatorul campaniei Greenpeace România.

1474569_10152021717874194_1493422574_n

Parlamentul dezbate în prezent două propuneri legislative în legătură cu acest subiect. O iniţiativă parlamentară este dedicată companiei Roşia Montană Gold Corporation şi a fost respinsă în plenul Senatului, urmând a fi dezbătută în Camera Deputaţilor, care are rol decizional. A doua propunere se referă la modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003, care a preluat mai multe amendamente din proiectul citat anterior în momentul de faţă fiind dezbatute în cadrul comisiilor permanente ale Senatului.

„Am înţeles că guvernul român dă legi speciale care permit căutarea şi exploatarea de resurse oriunde în ţară, de către oricine, mai ales de către canadieni. Aşa că am venit şi eu din Canada să caut aur aici, în curtea Palatului Parlamentului”, a declarat Mia Jessica Steinbach, activistă din Canada.

1479396_10152021595024194_537908302_n

În urmă cu circa două ore toţi activiştii de la faţa locului au fost arestaţi şi duşi la secţii de poliţie, anunţă Greenpeace.

Proiectele de lege respective cuprind prevederi abuzive, precum încălcarea unor drepturi fundamentale: dreptul la proprietate, dreptul la un mediu curat şi acordarea de privilegii speciale unor companii private.

Propunerea de lege privind exploatările miniere de la Roşia Montană, înaintată Parlamentului la finalul lunii august, a declanşat un val fără precedent de proteste care continuă până astăzi, atât în România, cât şi în străinătate, acestea manifestând dezaprobarea faţă de proiectul minier şi faţă de faptul că politicienii acţionează în interesele companiilor private, nu al cetăţenilor faţă de care trebuie să răspundă.

Roşia Montană Gold Corporation, companie cu acţionariat majoritar canadian, plănuieşte să deschidă o uriaşă mină de aur folosind cianura în tehnologia de extracţie la Roşia Montană, o localitate din Transilvania. Un sat, patru munţi, biserici şi cimitire, împreună cu întreg centrul istoric şi ruinele cetăţii Alburnus Maior şi vestigiile romane ar urma să cadă pradă cianurii în decurs de 15-17 ani. După încheierea proiectului, zona va rămâne distrusă şi lipsită de aproape orice fel de perspective.

2013_12_09_greenpeacelaparlament_rsz

215 milioane de tone de minereu ar urma să fie procesate de mai multe sute de mii de tone de cianură. Ca produs rezidual al exploatării, 215 milioane m3 de apă, minereu, nămol şi cianuri vor fi generate şi stocate într-o vale protejată de un baraj înalt de 185 de metri. Iazul de decantare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, iar proiectul nu cuprinde nici un plan pentru izolarea acestuia la bază. Acest lucru înseamnă că materialul din interiorul barajului va polua nu doar aerul, ci şi apele subterane şi, ulterior, pe cele de suprafaţă.

În prezent Republica Cehă, Ungaria şi Germania au interzis deja mineritul cu cianură.

Activiştii Greenpeace prezenţi la Bucureşti au venit din Canada, Statele Unite ale Americii, România, Austria, Ungaria, Polonia, Germania, Cehia şi Croaţia.

Citeste si...  Dramă cu Cătălina Ponor!