Întreprinzătorii pana pe 15 februarie 2019,  au fost obligaţi să cunoască şi să pună în aplicare, în mai puţin de 12 luni, modificări şi completări importante şi numeroase. Este vorba despre 236 de articole din Codul Fiscal, conform Consiliului IMM-urilor.

Pana pe 15 februarie 2019 :

„În primele 11,5 luni ale anului 2018 (până pe 17.12.2018), cadrul legislativ a fost major modificat”pana pe 15 februarie 2019 , precizează CNIPMMR. A fost adoptate 862 de acte normative: 309 legi, 18 ordonanţe, 107 OUG, 428 HG, fără a lua în calcul ordinele de ministere/agenţii şi alte reglementări. Peste 45% din legile şi ordonanţele adoptate au afectat direct şi semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile.

Pana pe 15 februarie 2019, o alta runda de modificari fiscale de modificari fiscale :

Cu câteva minute înainte de OUG anunţată marţi seară, 18 octombrie, de către ministrul Finanţelor Publice, Orlando Teodorovici, Dan Schwartz, managing partner RSM România, declara României libere: „E foarte probabil ca, până la sfârşitul anului, să se schimbe legislaţia fiscală din nou şi, posibil, în mod semnificativ”.

„Nu pot să vă spun exact în ce constă schimbarea”, a continuat Schwartz, „dar este foarte probabil ca schimbarea să se producă la nivel de OUG, legi, ordine ale ministrului Finanţelor şi preşedintelui ANAF”.

862 de acte normative au fost adoptate anul acesta, până pe 17 decembrie

Aceste noi schimbări vor fi atât în zona fiscală, cât şi în conformarea din Codul de Procedură Fiscală, a atras atenţia expertul, prefigurând: „Ce nu se va modifica până pe 1 ianuarie e foarte probabil să se modifice până în 15 februarie. Probabil că în anul 2019 schimbările legislative vor continua în ritm susţinut, în ciuda protestelor Consiliului IMM sau altor actori. Vor trebui cel puţin corectate unele efecte negative ale reformei fiscale din 2017”.

Pana pe 15 februarie 2019, o alta runda :

Costuri crescute, care se duc în preţuri şi, în consecinţă, în inflaţie

Cum au fost afectate IMM-urile de măsurile acestea fiscale în cascadă? „În ultimii trei ani, legislaţia fiscală s-a schimbat de cel puţin 30 de ori. Aceasta presupune modificări multiple pe articole ş.a.m.d.”, spune Dan Schwartz.

El adaugă că „principalul impact pe care l-a simţit mediul de afaceri a fost cel generat de lipsa de stabilitate şi de predictibilitate, ce duce la dificultăţi, dacă nu chiar la imposibilitatea de a lucra pe bugete anuale”.

Schwartz spune că, „la nivelul companiilor, activitatea de bugetare a devenit foarte dificilă şi costisitoare. Tot ce ţine de planificare necesită şi punerea în practică a planurilor de business, precum şi a modificărilor legislative, necesitând investiţii semnificative: tehnică de calcul, personal ş.a.m.d.”.

Dan Schwartz, managing partner RSM România: „E foarte probabil ca, până la sfârşitul anului, să se schimbe legislaţia fiscală din nou şi, posibil, în mod semnificativ.”

Aşadar, în momentul în care tu, antreprenor, îţi faci nişte calcule financiare la începutul anului şi în timpul anului se petrece o singură astfel de modificare, tu trebuie să refaci toate calculele.

„Ceea ce Guvernul face o dată sau de două ori pe an – aşa-numita rectificare bugetară – în mediul de afaceri suntem obligaţi să o facem în mod continuu, tocmai ţinând cont de modificările legislative, care au caracter de continuitate. Aceasta înseamnă costuri contabile mai mari pentru firme, şi nu numai contabile”, subliniază expertul.

La rândul lor, această înseamnă costuri pentru companii, pentru că, „atunci când se schimbă de exemplu cota de TVA sau, semnificativ, legislaţia privind TVA, totul trebuie resetat”.

Case de marcat, software-uri de contabilitate noi. Cu introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, „schimbarea legislativă s-ar putea să presupună chiar investiţii de hardware semnificative, pentru că acestea nu existau până acum”. Este îndeajuns ca o casă de marcat să nu poată să lucreze decât cu Windows 10 Professional şi firma să aibă Windows 7 sau 8. Totul se duce în costuri colaterale mari.

„Noi le numim costuri de conformare cu legislaţia unei ţări. La noi, în România, aceste costuri de conformare sunt din ce în ce mai mari şi sunt generate în principal de schimbările legislative foarte frecvente, dar de multe ori sunt generate şi de erorile pe care le întâlnim la nivel de ANAF, care trebuie corectate după aceea”, a explicat RL Dan Schwartz.

OG 79 (aşa-zisa Mare Revoluţie Fiscală), este în aer

Principala modificare pe care o aştepta mediul de business – aprobarea sau respingerea prin lege a OG 79 – încă nu a fost aprobată în Parlament. O parte dintre întreprinzători, explică Schwartz, „a introdus contribuţiile sociale în salariul brut, asumându-şi riscul că, dacă OG 79 va fi respinsă, salariile brute să nu mai poată să fie readuse la nivelul anterior”.

„Alţi întreprinzători, mai prudenţi”, continuă specialistul în fiscalitate, „nu au inclus în salariul brut contribuţiile sociale datorate de angajator, dar şi-au compensat salariaţii prin diverse forme de stimulare – bonusuri, prime etc., astfel ca să le asigure un venit net la nivelul celui pe care îl aveau anterior apariţiei OG 79”.

Pana pe 15 februarie 2019, o alta runda :

Primii tremură cu gândul la reversare prin respingerea OG 79, ceilalţi o aşteaptă. Practic, mediul de business din România face echilibristică, pentru a supravieţui modificărilor fiscale. În schimb, „acolo unde ar fi trebuit să se schimbe, fiscalitatea nu s-a modificat, în schimb apar alte modificări noi”, atrage atenţia Dan Schwartz.

De exemplu, toată lumea aşteaptă anularea defalcării TVA. Măsura aceasta firească nu este luată de Finanţe. Mai există problema creşterii continue a salariului minim pe economie, fără să se ţină cont de productivitatea muncii.

„Acestea generează creşteri de costuri salariale neavute în vedere la începutul anului”, spune Schwartz. Există şi riscul ca unii întreprinzători să renunţe la o parte din personalul angajat, dar disponibilizările acestea sunt dificil de făcut, „pentru că cererea de forţă de muncă este foarte mare, iar oferta foarte mică”.

Care va fi impactul? „Vom asista la creşteri de costuri şi preţuri, până la nivel de retail, pentru că aceste creşteri trebuie recuperate de undeva. Înseamnă implicaţii în inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei”, a spus expertul României libere.