Ombudsmanul european, Emily O’Reilly, a anunţat marţi că a demarat trei anchete cu privire la „lipsa de transparenţă” în procesul decizional al statelor membre în interiorul UE, în ceea ce priveşte cotele de pescuit, zona euro şi pesticidele, transmite AFP potrivit Agerpres.

Aceste anchete vizează modul în care sunt luate deciziile în cadrul Eurogrupului european (care reuneşte miniştrii de Finanţe din zona euro), problema uşilor închise în spatele cărora se iau deciziile cu privire la cotele de pescuit precum şi accesul la anumite documente publice referitoare la riscurile pentru albine de pe urma utilizării pesticidelor.

Cu privire la Eurogrup, Ombudsmanul european este interesat în special de activitatea a trei comitete tehnice care pregătesc reuniunile miniştrilor de Finanţe din zona euro. „Documentele referitoare la momentul în care aceste comitete se reunesc şi ce discută nu sunt date publicităţii, ceea ce face guvernanţa în zona euro extrem de dificil de controlat pentru cetăţeni”, a subliniat Ombudsmanul european, Emily O’Reilly, care i-a trimis luni o scrisoare preşedintelui Eurogrupului, portughezul Mario Centeno.

Citeste si...  Vezi ce spune vicepreședintele Parlamentului European despre cazul Kovesi

O a doua anchetă vizează lipsa de transparenţă cu privire la deciziile anuale ale miniştrilor Pescuitului din statele membre referitoare la cotele de pescuit. „Faimoasele reuniuni de la Bruxelles ale miniştrilor, care durează toată noaptea, se ţin în spatele uşilor închise, în pofida importanţei deciziilor adoptate”, subliniază Emily O’Reilly.

Ombudsmanul european a mai constat cu prilejul unei a treia anchete că Executivul comunitar a refuzat să ofere acces la documentele referitoare la poziţiile statelor membre cu privire la utilizarea pesticidelor şi albinele. „Cetăţenii europeni au dreptul să cunoască poziţiile propriilor guverne, la fel şi cele adoptate în calitate de stat membru. Biodiversitatea este un subiect deosebit de important”, a apreciat Emily O’Reilly.

ONG-ul francez Pollinis a subliniat că aceste documente ar putea explica de ce adoptarea unor noi metode de evaluare a pesticidelor este blocată de şase ani de statele membre şi de Comisia Europeană