A murit Sergiu Nicolaescu!

Poate nu şocant, cum îmi venise întâi să scriu, dar dureros… Sergiu Nicolaescu a încetat din viaţă în urmă cu câteva minute! Asta deşi, nu mai departe de ieri, medicii de la Spitalul Elias spuneau că e într-o stare stabilă, fără ameliorări galopante, dar se reface. Regizorul chiar a fost scos de la terapie intensivă şi mutat pe secţie. Vă amintim că Sergiu Nicolaescu, în urmă cu câteva zile, căzuse pe gheaţă şi îşi rupsese câteva coaste. Din păcate, una dintre ele, în urma investigaţiilor, părea că atinge plămânul. Nu era în regulă şi trebuia să se facă o intervenţie chirurgicală. Aşa s-a descoperit peritonita care a şi fost operată, „în contextul afecţiunii digestive cronice benigne cunoscute”, anunţa echipa care făcuse intervenţia. Sergiu Nicolaescu avea 82 de ani, s-a născut la Târgu Jiu, unde, la sfârşitul anului trecut a şi fost făcut cetăţean de onoare al oraşului, şi de la vârsta de cinci ani s-a stabilit cu părinţii la Timişoara. Deşi a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti ca inginer mecanic, dupa absolvire a început să facă filme, întâi documentare şi jurnale de actualităţi, apoi filmele artistice care ne-au încântat pe toţi în timpul copilăriei şi adolescenţei noastre, dar nu numai. Numărul de filme se ridică la peste 60 şi ultimul dintre ele este „Poker”, în vreme ce primul care i-a păstrat semnătura este „Dacii”. Filmografia lui Sergiu Nicolaescu mai cuprinde şi alte pelicule cunoscute: „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Mărin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroana de foc” (1990), „Triunghiul morţii” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supravieţuitorul” (2008), film pentru care a obţinut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Naţional al Cinematografiei, în 2006. Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, cea mai impresionantă producţie semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost „Mihai Viteazul” (1979), cu Amza Pellea în rolul principal – creaţie de referinţă în istoria filmului românesc. Începând din 1992, Nicolaescu a fost senator, până la alegerile din decembrie 2012. Pe 12 decembrie, la finalul mandatului de senator, Sergiu Nicolaescu, de parcă îşi prevăzuse sfârşitul, a transmis un mesaj de la tribuna Senatului: „Mai am puţini ani de trăit, vreau să vă spun un sincer <La revedere>.” Despre Sergiu Nicolaescu sunt foarte multe de spus, cele câteva cuvinte pe care i le închinăm noi aici, fiiind departe de a cuprinde fie şi o mică, insignifiantă parte din tot ce a însemnat viaţa lui. Dumnezeu să-l odihnească!  

Citeste si...  Vasile Rotaru: nu sunt fiul lui Nicolaescu