Sectorul energetic, singurul din economiei în care statul deține încă o poziție importantă, ar trebui să se bazeze mai mult pe capitalul autohton, pentru că investitorii străini s-ar preocupa, acum, mai mult de afacerile din țările de origine, spun reprezentanții Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Astfel, tranziția energetică de la combustibilI fosili, investițiile în Planul Verde al UE, precum și alte investiții de care energia locală are nevoie ar trebui finanțate cu bani locali, miliarde de euro fiind necesarul. Fără a fi menționat expres de Minister, proiectul extracției de gaze din Marea Neagră este, de departe, cel mai scump, investițiile de până la extracția primului metrului de gaz, dar și cele ulterioare(30 de ani) fiin de mult peste 10 miliarde de euro. În acest context, în care toate țările lumii sunt afectate de criza coronavirus, Marea Neagră ar putea să fie un proiect “mort”, dacă nu îl face chiar statul roman, care însă nu dispune de o asemenea capacitate. Deja Exxon a anunțat public că ar vrea să renunțe la el iar Petrom tot amână luarea unei decizii finale(ultimul termen anunțat este 2021) În prezent, Ministerul ar vrea ca Romgaz să intre în proiect, Romgaz a confirmat și ea interesul, dar nu poate preluat decât o participație minoritară. Prin urmare, nimic….

Iată ce spune Economia: “Cu privire la investițiile din sector, considerăm necesară regândirea capitalului romanesc și orientarea acestuia în realizarea marilor obiective de investiții energetice, întrucât, în actualul context global, investitorii straini vor fi cel mai probabil preocupați de investițiile locale. Realizarea investițiilor energetice poate aduce o contribuție însemnată în relansarea industriei locale prin crearea de locuri de muncă și revigorarea economiei”. Potrivit ministerului, companiile energetice cu capital românesc ar avea forța să facă investiții, însă trebuie să rămână stabile financiar, lucru esențial pentreu repornirea economiei. În traducere, trebuie ca, pe flux, producătorii, distribuitorii, furnizorii, să continue să încaseze de la clienți, și să încaseze mulți bani, ca, în viziunea statului, să poată și investi în ce n-au investit ani de zile. Prin urmare, statul așteaptă ca toți românii, fie ei persoane fizice ori companii, să plătească în continuare consistent pentru servicii energetice. De altfel, printre rânduri, se poate citi această viziune: “O atenție deosebită însă trebuie acordata stabilitatii financiare a operatorilor din sectorul energetic, întrucât, după terminarea crizei, acest lucru este esential pentru relansarea economiei. Rămâne o perioadă dificilă pentru producător, pentru operatorii de distribuție care vor fi nevoiți să-și ajusteze atât costurile, cât și planurile de investiții dar și pentru furnizori astfel incât sa se evite expunerea României la riscuri majore privind asigurarea securității energetice și la riscuri economice”.

Citeste si...
Eugen Teodorovici propune o schimbare MAJORĂ la nivelul UE, chiar înainte ca România să preia președinția Uniunii

Temeri că se va încasa mai puțin
Deocamdată, sectorul energetic este mai putin afectat de criza Covid, dar, doar dacă privim din punct de vedere al acoperirii necesarului de consum. Pe fondul temperaturilor ridicate din toata perioada de iarnă, consumul de energie la nivel de țară a fost semnificativ mai mic decat cel din anii precedenți, iar acest lucru pune presiune pe încasările firmelor din domeniu. Iată ce mai spune Economia: “În contextul crizei de Covid, prețul de energiei din piața spot înregistrează un trend descrescător, relativ benefic pentru restul economiei, dar cu consecințe negative asupra industriei energetice, cei mai afectati fiind producătorii cu prețuri mai mari (cărbune, nuclear ). Totodată, sunt afectați și furnizorii de energie, care se confruntă cu rezilieri de contracte. Și la nivelul operatorilor de distribuție, a căror activitate și tarife sunt reglementate și ale căror instalații se regăsesc până la consumatorii finali, impactul economic este semnificativ, atât prin scăderea veniturilor (pe fondul reducerii consumului), cât și din cauza creșterii cheltuielilor neprevăzute în BVC (pt asigurarea echipamentelor de protecție sanitară a întregului personal, implicit al echipajelor de intervenție și a celor de citire a contoarelor aflate pe proprietatea consumatorului final, pt asigurarea spațiilor de cazare pentru personalul desemnat să asigure permanența , în special în centrele de dispeceri, etc).”

Sectorul energetic este ultimul din economie în care statul are încă o poziție solidă, deținând sau având participații la unele dintre cele mai profitabile companii din țară, cum ar fi Hidroelectrica, Romgaz, Petrom, distribuțiile de gaze și electricitate. Până acum, a fost mai mult o “vacă de muls” pentru guverne, care au stors, prin dividende, angajări preferențiale și contracte cu dedicația cât au putut din aceste companii. Investiții realizate, mai deloc. Singurele investiții majore din energie, după Revoluție, au fost în modernizări la unele capacități termo și de echipamente la unele hidrocentrale. Investiții de la zero au fost făcute doar de Petrom, 630 de MW instalați la Brazi, Dalkia, o centrală în cogenerare la Ploiești și mulți MW instalați în eolian și fotovoltaic. Toate private. Statul încearcă să recupereze acum ceva, Romgaz urmând a finaliza o centrală pe gaze la Iernut și având un studiu de fezabilitate finalizat , pentru Mintia. Ministerul Economiei le-a cerut companiilor din subordine să vină cu investiții masive, pentru următorii 5 ani.