MESAJ PENTRU PREAFERICIT DE LA PREAINTRISTATI!

,,Dragă domnule Cearceaf Alb (n.n. Preafericirea Sa, Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea, Arhiepiscopul Bucureștilor, Mitropolitul Muntenie și Dobrogei, Locțiitor al Tonului Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – titlul complet al Patriarhului României, conform art. 25, alin 2, din Statutul pentru organizarea și funcționarea BOR), mi-ar fi plăcut să te văd cu veșmântu-ți curat, în fruntea cohortelor de popi cărora le-ai luat și clanța de la ușă, în genunchi, rugându-te pentru sufletele celor plecați și pentru sănătatea celor rămași. Mi-ar fi plăcut să te dai dracului jos din Mercedesul cu scaune încălzite și să mângâi pe creștet mamele care-și caută copiii. Mi-ar fi plăcut să tragi clopotele bisericilor ca-n noaptea Învierii să știe lumea că e prăpăd. Mi-ar fi plăcut sa-ți trimiți slugile în spitale, să le duci o sticlă cu ceai celor care au salvat necondiționat viețile oamenilor. Multe mi-ar fi plăcut. Mă gândesc că nu era prea mare păcatul să trimiți niște slugi d-alea care-ți cară cârja, ăia care-ți șterg inelul de praf sau vreo doi-trei țârcovnici care spionează babele în biserică să le spună oamenilor că le pui la dispoziție ceva, orice. N-am văzut să trimiți vreun Înalt d-ăla cu chipiu să dea o mână de ajutor cuiva. Să le spui că le îngropi morții fără bani. Să le dai o farfurie de mâncare orfanilor, să scoți din seiful tău aurit ceva, orice, chiar și o icoană, să le alini durerea. Lingăii ăia de lângă tine nu ți-au zis că tinerii ăia care sunt răniți plătesc impozite din care tu-ți faci mall (n.n. Catedrala Mântuirii Neamului)? Costel ăla, mâna dreapta a lu’ Skaraotzki, nu ți-a zis că managerii mai dau și de la ei câteodată? Nu, tată, d-aia tu ești singurul Preafericit într-o țară în doliu.”