Istoricul Mădălin Hodor spune că parte din arhiva Securității se află încă la SRI, iar de vină pentru amânarea predării acestor documente este chiar CNSAS, instituția care trebuie să primească și să studieze arhivele.

Hodor amintește, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că în urma unei scrisori deschise adresate Administrației prezidențiale în septembrie 2017, prin care, alături de istoricii Andrei Ursu și Mihai Demetriade, cerea sprijin pentru deblocarea procesului predării arhivelor, au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanți ai SRI, inclusiv cu șeful instituției, Eduard Hellvig.

„Concluzia discuției pe care am avut-o cu domnul Hellvig și oficialii arhivei SRI, participanți și ei la întrevedere, a fost promisiunea restituirii tuturor acelor documente create de Securitate, nepredate până la această dată, fără nici o reținere. Totodată, Administrația Prezidențială și-a manifestat, fără rezervă, sprijinul în favoarea unei predări a tuturor fondurilor create sau deținute de fostul aparat represiv, de toate acele instituții care au continuat patrimoniul acestora, fie că este vorba de SRI, SIE, MI sau MApN. – ultima deținând multe dosare ale fostului D.S.S., documente reținute și păstrate în contextul Revoluției din decembrie 1989”, arată Mădălin Hodor.

„Cu surprindere suntem nevoiți să constatăm că tergiversarea predării acestei ultime părți consistente a arhivei fostei Securități se datorează tocmai instituției care împlinește, anul acesta, 20 de ani de la înființare (CNSAS). Este greu de înțeles atitudinea pasivă și dezinteresată a conducerii instituției mai ales în contextul în care legea de funcționare a fost recent modificată de Parlament, modificare care permite reverificarea tuturor persoanelor care ocupă funcții publice”, mai arată istoricul.

Citeste si...  Am trăit s-o auzim și pe asta: Bianca Drăgușanu s-a iubit cu un brutar

Hodor precizează că, prin această modificare legislativă, CNSAS instituția va fi obligată să reia verificările privind aceste persoane, „iar în absența preluării fondurilor menționate, între care se regăsesc și dosare clasate anterior la „siguranță națională”, rezultatul acestora ar putea fi viciat”.

Istoricul arată și ce conține partea de arhivă a Securității care nu a fost încă preluată de CNSAS. Este vorba despre dosare din diferite tipuri de fonduri, dar și de Cartoteca General Documentară, reprezentând indexul alfabetic, în format hârtie, al celor supravegheați și urmăriți, așa cum acesta a fost creat de unitățile centrale (București) ale Securității, însumând mai bine de 4.500.000 fișe”.

„Fondurile de care vorbim au o importanță capitală atât pentru înțelegerea unor mecanisme ale represiunii, până acum insuficient documentate, dar mai ales pentru instrumentarea cercetărilor penale în dosarele cunoscute public sub sintagma integratoare de „Procesul comunismului”, aflate, în diferite stadii ale anchetelor, la Secția Parchetelor Militare de pe lângă I.C.C.J. sau la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție”, scrie Mădălin Hodor.