Graba şi lipsa transparenţei legiuitorilor înfurie. Se pregătesc proteste în ţară

rosia_montana_ghimpele_17716000_96508600_65819700_27227000

Legea minelor, ce va intra marţi la votul final al Camerei Deputaţilor, for decizional, se va aplica inclusiv proiectului Roșia Montană. Declaraţia a fost făcută de către preşedintele Comisiei de Industrii din Cameră, Iulian Iancu, după ce Legea minelor a fost adoptată rapid de Comisiile reunite de Industrii şi Administraţie din Cameră. Protestatarii care se opun proiectului minier au anunţat pentru azi dimineaţă manifestaţii, în încercarea de a obţine blocarea proiectului de lege.

În jur de 100-150 de persoane s-au strâns deja la Palatul Parlamentului pentru a protesta faţă de proiectul de lege. Jandarmii sunt şi ei prezenţi la faţa locului. Peste o sută de persoane protestează, marţi,şi în faţa Prefecturii Cluj, cerând respingerea Legii minelor, printre manifestanţi aflându-se şi soţia primarului Emil Boc, informează Mediafax.

Manifestanţii au pancarte cu inscripţiile „Deputat – trădător, verificaţi cum a votat”, „Vrem natură, nu cianură”, „Nu lăsa deputaţii să ucidă Roşia Montană”, „Guvernul trădării”, „Ponta şi ai lui, mincinoşii neamului” şi „Apusenii ceanuraţi-deputaţii blestemaţi”.

Preşedintele Comisiei de Industrii din Cameră, Iulian Iancu, spune că elementele de noutate absolută prevăzute de Legea minelor sunt cele legate de faptul că nicio exploatare din România nu va putea să înceapă fără ca înainte statul român să facă public acest lucru în toate etapele şi fără ca să se organizeze o licitaţie în modul cel mai transparent cu putinţă, impunând toate criteriile necesare, după ce a luat de la populaţie toate observaţiile privind exploatarea respectivă. Iancu a spus că statul e obligat, prin Legea minelor, să străbată toate fazele privind protecţia sitului arheologic, dacă e cazul, protecţia mediului. De asemenea, statul este obligat să se asigure că tehnologia despre care se vorbeşte este una care nu afectează mediul, nu afectează populaţia şi nu pune în pericol viitorul unor comunităţi sau viitorul unor regiuni întregi. El a precizat că Legea obligă autorităţile să facă informări publice transparente, inclusiv online.

Forma pe care deputaţii sunt chemaţi marţi să-şi dea votul final este totuşi aproape identică cu cea care a trecut prin Senat şi care prelua o mare parte dintre prevederile din proiectul Roşia Montană, scrie Gândul. În legea asumată de USL, „resursele minerale, care condiţionează direcţii strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securităţii regionale sau naţionale, vor fi clasificate ca resurse strategice”, clasificarea şi declasificarea lor făcându-se „de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii competente în domeniul resurselor minerale”. De asemenea, ”lucrările privind prospecţiunile şi explorările geologice şi cele de extracţie şi prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”.

Deputaţii au preluat din legea trecută prin Senat şi prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, în condiţiile în care autorităţile, în frunte cu guvernul, au susţinut că sin exploatarea de la Roşia Montană aduce beneficii statului, atât prin încasarea redevenţelor, a impozitelor indirecte şi creării de locuri de muncă, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derulării proiectului.

Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seară prin comisii, intră în categoria ”proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale căror beneficii economice şi sociale pe care statul şi/sau unităţile administraţiei locale le-ar obţine direct sau indirect din proiectul respectiv  sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu condiţia refacerii mediului la finalizarea proiectului şi care vizează exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice”.

Lipsă de transparenţă

Legea minelor a fost adoptată, luni, de către Comisiile reunite de Industrii şi Administraţie ale Camerei, în forma agreată în USL, toate amendamentele opoziţiei fiind respinse, actul normativ urmând să intre marţi dimineaţă pe ordinea de zi a Camerei, care e for decizional.

Forma agreată în USL, care a fost adoptată luni de Comisiile reunite, nu a fost publicată pe site-urile Camerei sau Senatului, presa neavând acces la aceasta nici în cadrul lucrărilor, în condiţiile în care parlamentarii au primit actul normativ xeroxat.

Actul normativ a fost avizat cu majoritate de voturi, înregistrându-se două opţiuni „împotrivă”.

Chestionat asupra lipsei de transparenţă privind forma adoptată, preşedintele Comisiei de Industrii, social-democratul Iulian Iancu, a precizat că jurnaliştii vor avea acces la amendamente imediat după terminarea lucrărilor.

„Ce s-a întâmplat în această seară în Comsiiile reunite, aveţi în premieră o lege care nu are precedent în România şi care oferă pentru prima dată un cadru de transparenţă şi elimină orice îngrijorare ar avea orice cetăţean din România pentru orice tip de resursă minerală. Îngrijorările dumneavostră sunt eliminate după ce acum luaţi frumos textul de lege şi ce nu vă place în el să ne spuneţi”, a spus Iancu.

Liderul grupului PNL din Cameră, George Scutaru, a precizat că forma adoptată de Comisii a Legii minelor nu a fost făcută publică pe site-urile Camerei şi al Senatului şi nici înmânate jurnaliştilor în timpul lucrărilor din Comisii pentru că „s-a mai lucrat” la propuneri chiar înainte de şedinţă.

„Cu puţin timp înainte de începerea (ședinței, n.r.) Comisiei am mai lucrat împreună cu domnul preşedinte Iancu la nişte propuneri, ca să le dăm forma finală. Domnul Iancu se referea la acele prevederi privind tansparenţa în exploatarea resurselor naturale. Sunt amendamente pe care grupul PNL le-a depus. Fiind depuse cu puţin timp înainte, domnia sa a ţinut să le parcurgă. În final, a ieşit o lege pe care USL o susţiune, o promovează. Nu e o lege specială cu dedicaţie pentru o companie. Am vrut să evităm lucrul acesta. Pe primul loc e transparenţa şi interesul statului român”, a spus Scutaru.

Iancu a precizat că Legea minelor va figura pe Ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaţilor de marţi, for decizonal.

Comisiile de Industrii şi de Administraţie din Camera Deputaţilor a discutat Legea minelor într-o formă convenită în USL, diferită de forma legii care a fost respinsă de Senat.

Modificarea Legii minelor a fost respinsă, anterior, în plenul Senatului, fiind exprimat un număr de voturi sub minimum necesar pentru adoptarea acesteia, după o serie de dispute aprinse între senatorii PDL şi cei ai puterii în ceea ce priveşte prevederile acesteia.

Ce spun opozanţii proiectului:

– În mare parte textul Legii Speciale pentru Roşia Montană împotriva căreia au protestat începând din septembrie acest an sute de mii de români şi care a fost respinsă de Comisia Specială de analiză a ei, avertizează organizaţia Alburnus Maior, care se opune proiectului miner.

– Titularii licenţelor miniere dobândesc în mod direct concesiunea/administrarea bunurilor proprietate publică din perimeterele miniere, astfel fără organizarea unor licitaţii, cu încălcarea principiilor tratamentului egal, al nediscriminării şi al liberei concurenţe.

– Exproprierile terenurilor şi gospodăriilor private necesare proiectelor miniere se vor face potrivit Legii 255/2010, lege care însă nu se referă la exploatarea resurselor minerale, cu excepţia zăcămintelor de lignit.

Totodată, propunerea legislativă derogă chiar şi de la procedura stabilită de Legea 255/2010 privind exproprierea, acordând titularilor de proiecte miniere prerogative care practic îi substituie autorităţilor statului român. Guvernul este obligat să declanşeze procedurile de expropriere în termen de 30 de zile de când titularul de licentă face o solicitare în acest sens şi fără să aprobe mai întâi indicatorii tehnico-economici ai exploatării. Ministerul Economiei este obligat să acorde direct titularilor de licenţă minieră concesiunea asupra terenurilor care întră în proprietatea publică a statului ca urmare a exproprierii.

Sumele reprezentând despăgubiri sunt plătite de chiar titularul licenţei miniere, acesta nefiind însă obligat să plătească redevenţa cuvenită pentru terenurile a căror concesiune o primeşte în mod direct, aceasta compensându-se cu sumele plătite ca despăgubire pentru expropriere, până la concurenţa acestor sume. Se ajunge astfel la situaţia în care Statul Român va suporta cheltuielile unor exproprieri in interesul privat al unei companii.

Procedura de expropriere reglementată are toate trăsăturile unei exproprieri în interes privat, ceea ce contravine grav atât Constituţiei cât şi CEDO.

O companie minieră are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa imobilelor expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu „destinaţie specială” (a se citi lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte asezăminte de valoare naţională deosebită ori localităţi urbane sau rurale în întregime), dacă realizează „imobile cu destinaţie similară” pe alte amplasamente.

– Compania poate obţine extinderea perimetrului minier iniţial pentru utilităţi specifice necesare transportului, stocării produselor miniere, a sterilului şi a produselor reziduale, a organizării de şantier şi construcţii pentru instalaţii speciale. Proprietăţile private peste care se suprapune extinderea vor fi expropriate.

Apele de izvor aflate pe proprietatea persoanelor fizice nu vor putea fi folosite de către proprietarul suprafeţei dacă fac obiectul unei concesiuni miniere.

Companiile miniere pot dobândi terenuri din fondul forestier fără să respecte dreptul de preempţiune al coproprietarilor şi al vecinilor.

– Proiectele miniere pot distruge monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zonele de protectie sanitară deoarece ar avea un statut special ce nu necesită descărcarea prealabilă de sarcină arheologică sau declasarea monumentelor istorice.

Monumentele naturii aflate în perimetrele miniere pot fi relocate de către titularii proiectelor miniere.

Companiile miniere care au explorat oricare dintre resursele minerale amintite au dreptul de a obţine în 90 de zile de la formularea unei cereri şi licenţa de exploatare.

– Prevederile licenţelor miniere se schimbă dacă intervin dispoziţii legale favorabile titularului, încălcând principiul neretroactivității legii, statuat de Constituției, precum și principiul egalității în fața legii, stabilit de art. 16 al legii fundamentale.

Compania minieră poate modifica traseul şi desfiinţa orice drum aflat în permiterul său minier.

Dacă, potrivit Constituţiei (Art. 136), bunurile proprietate publică sunt inalienabile, autorităţile publice locale vor „pune la dispoziţia” companiilor miniere terenuri din domeniul public, în vederea recuperării unor suprafeţe de pajişte egale cu cele scoase definitiv din circuitul agricol.

În cazul în care un act sau o procedură de avizare a unui proiect minier a fost anulată, autorităţile au obligaţia de a elibera companiei în nu mai puţin de 45 de zile un act sau aviz nou care să-l înlocuiască pe cel anulat