Președintele Klaus Iohannis a fost miercuri dimineata in vizita la Institutul Cantacuzino, acolo unde datoriile acumulate sunt de 20 de miloane de lei, iar angajatii sunt neplatiti de luni de zile. Vizita a inceput la orele 11.00 iar tinerii angajati la s-au adunat la sediul institutului de pe Splaiul Independenței 103 pentru a-l convinge pe presedinte sa se implice in salvarea acestuia. De cealalta parte, tot miercuri, premierul Victor Ponta a declarat ca situatia de la Institutul Cantacuzino este „complicata. O situatie care s-a creat in ani si, desi am dat bani in 2013 ministrului de atunci, Eugen Nicolaescu, banii s-au cheltuit iar situatia nu s-a rezolvat” a precizat Ponta. El a mai explicat ca a propus Universitatii de Medicina si Farmacie sa preia Institutul, mai ales ca acesta a trecut anul trecut in toamna din subordinea Ministerului Sanatatii in cel al Educatiei, insa cei de UMF au refuzat asa ca, pentru moment, exista un blocaj total si doar se cauta solutii.
Institutul Cantacuzino a intrat într-un proces de auditare şi, daca în urma acestui raport, Consiliul Concurenţei îşi da avizul, Ministerul Finanţelor Publice nu are nicio reţinere pentru ştergerea tuturor datoriilor, a declarat marţi, la Camera Deputaţilor, secretarul de stat Attila Gyorgy. Secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice a declarat, în Comisia de sănătate a Camerei Deputaţilor, ca au fost mai multe discuţii în care s-au cautat soluţii pentru ştergerea datoriilor Institutului Cantacuzino. Specialiştii au ajuns la concluzia ca exista posibilitatea legala pentru a se acorda un ajutor de stat, însă pentru acest lucru este nevoie de documentare.„Este nevoie de un studiu, care ştiu ca deja a fost cerut de catre Ministerul Educaţiei şi a şi început. Acest studiu va sta la baza avizului pe care trebuie să îl dea Consiliul Concurenţei. Dacă obţinem acest aviz, noi nu avem nicio reţinere pentru a aviza ştergerea tuturor datoriilor Institutului Cantacuzino”, a spus Attila Gyorgy.
Directorul Institutului Cantacuzino, Adrian Onu, a spus ca studiul de audit a început deja de o saptamana şi ar trebui încheiat în patru saptamani, însă compania care îl face a anunţat ca încearca sa finalizeze pana la sfarşitul acestei saptămâni sau începutul săptămânii viitoare.
Directorul de producţie al Institutului, Francisc Csobor, a arătat că există un plan de afaceri gândit de specialiştii de la Cantacuzino. „Încă se mai poate face vaccin la Cantacuzino, dar trebuie luată o măsură în timp scurt, pentru că oamenii pleacă, iar tehnologia se degradează. Dacă depăşim un milion de doze, Institutul devine profitabil”, a spus Francisc Csobor, subliniind că acest lucru s-ar putea întâmpla în doi ani.
Francisc Csobor a mai spus ca, din calculele făcute, în primul an ar fi necesar un buget de 17 milioane de lei, din care 14 milioane pentru testare şi validare şi trei milioane pentru investiţii. În opinia sa, dacă s-ar face acest lucru, în cel de-al doilea an, Institutul Cantacuzino ar putea înregistra o producţie profitabilă.
„Această investiţie s-ar putea recupera în patru-cinci ani”, a adăugat Csobor.
Problemele Institutului Cantacuzino ar trebui să fie discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru că institutul este o marcă a României, a declarat secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu, în Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor. Secretarul de stat Alin Ţucmeanu a declarat că doreşte găsirea unei soluţii „fără să ne minţim”, arătând că Institutul Cantacuzino este într-o situaţie gravă, având datorii importante şi conturile blocate.
„Institutul Cantacuzino este într-o situaţie deficitara. Din punctul meu de vedere, ar trebui facuta o discuţie la nivel de CSAT, pentru ca Institutul Cantacuzino este o marca şi un bun al României. Poate ca reuşiţi dumneavoastră să o iniţiaţi”, le-a spus Ţucmeanu deputaţilor din Comisia de sanatate.
Secretarul de stat a mai aratat că, an de an, Institutul a avut „management defectuos” şi nici nu are un manager care să ocupe acest post în urma unui concurs. „Orice suma alocata Institutului Cantacuzino devine ajutor de stat şi devine ilegala. Pentru noi, Ministerul Sanataţii, este foarte importanta situaţia Institutului Cantacuzino”, a precizat Alin Ţucmeanu.
Deputaţii din Comisia de sănătate au spus că sunt dispuşi să se alăture efortului de salvare a Institutului Cantacuzino, dar au întrebat de ce nimeni nu a fost vreodată pedepsit pentru situaţia în care a ajuns institutul şi cine are în prezent interesul ca vaccinul antigripal să nu fie produs în România. De asemenea, deputaţii au sugerat că ar fi necesară elaborarea unui plan comun, cu Ministerul Sănătăţii, pe o perioadă de 10 ani.
În 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile Premierul Victor Ponta a mai declarat, luni, ca Guvernul mai cauta soluţii pentru situaţia de la Institutul Cantacuzino, dar nu poate aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi considerat ajutor de stat. „Încercam sa gasim soluţii, în masura în care nu avem voie sa dam bani direct de la buget, pentru ca este ajutor de stat şi în masura în care acolo nu s-au produs, deşi s-au investit bani publici, nu s-au produs vaccinuri omologate”, a spus Ponta, întrebat dacă Guvernul poate „salva” Institutul Cantacuzino.
În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate. În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.
Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.
Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.
În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform. În acest context, producţia de vaccin a fost oprita, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.