Un doodle special despre Carta Jocurilor Olimpice

google_doodle

Jocurile Olimpice de la Soci sunt celebrate de Google cu un doodle special pentru ceea ce înseamnă Carta Jocurilor Olimpice. După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului Pierre de Coubertin. Un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat și Evanghelie Zappa.

Numărul sportivilor participanți la Jocurile Olimpice a crescut de la 241 (din 14 țări) la Olimpiada din 1896 la 11.100 (din 202 țări) la Jocurile Olimpice de la Atena. Numărul participanților la Jocurile de iarnă este mult mai mic; la Olimpiada de iarnă din 2006, numărul sportivilor a fost de 2.633 din 80 de țări.

România a participat la aproape toate ediţiile Jocurilor Olimpice de iarnă, excepţie făcând prima ediţie, din 1924, şi cea din 1960. La competiţia din 1968, de la Grenoble (Franţa), România a cucerit singura sa medalie din istoria participărilor la JO de iarnă, bronz prin echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.

Biatlonista Eva Tofalvi (35 ani) va purta, pentru a doua oară consecutiv, drapelul echipei olimpice a României la festivitatea de deschidere a JO de la Soci. Tofalvi s-a calificat pentru a cincea oară la Jocurile Olimpice de iarnă.

Televiziunea Română va deveni, începând de vineri, 7 februarie, gazda sporturilor de iarnă, cu aproape 500 de ore de transmisiuni (320 de ore de transmisie pe toate cele trei canale principale – TVR 1, TVR 2 şi TVR 3 – şi în jur de 160 de ore pe TVR HD, unde vor putea fi văzute cele mai importante probe), preluate şi online, pe TVR+.

Cei 24 de sportivi români vor concura la Soci la 8 discipline (schi alpin, schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile, patinaj artistic, bob, sanie şi skeleton).

Componenţa lotului care a făcut deplasarea duminică în Rusia este următoarea:

Schi alpin (3 sportivi): Alexandru Barbu (slalom uriaş şi slalom special), Ioan Valeriu Achiriloaie (coborâre), Ania Caill (super-uriaş, slalom, combinată alpină); antrenor: Sebastian Barbu.

Schi fond (3): Timea Sara, Paul Pepene, Florin Daniel Pripici; antrenor: Ioan Lungociu şi Daniel Borca.

Biatlon (2): Eva Tofalvi, Cornel Puchianu; antrenori: Simon Marton şi Vasile Gheorghe.

Sărituri cu schiurile (1): Iulian Pîtea; antrenor: Florin Spulber.

Patinaj artistic (1): Zoltan Kelemen; antrenor: Gheorghe Chiper.

Sketeton (2): Dorin Velicu, Maria Mazilu; antrenori: Florin Bucur şi Marius Tomiţă Ene.

Sanie (4): Valentin Creţu (simplu masculin, ştafeta), Nicolae Radu Şovăială şi Alexandru Teodorescu (dublu sanie masculin, ştafeta), Raluca Strămăturaru (simplu feminin, ştafetă); antrenori: Sorina Ţicu şi Eugen Radu.

Bob (8): Nicolae Istrate şi Florin Crăciun (echipajul de dublu masculin), Andreas Neagu, Paul Muntean, Dănuţ Moldovan, Bogdan Otavă (echipajul de 4 masculin), Maria Constantin şi Andreea Grecu (echipajul de dublu feminin); antrenori: Paul Neagu (feminin), Iulian Daniel Pacioianu şi Silviu Dan Scurtu (masculin).

În 2010, la Vancouver (Canada), la ediţia precedentă a Jocurilor Olimpice de iarnă, Romania a fost reprezentată de 28 de sportivi.

Secretul învăluie de obicei detaliile privind ceremonia de deschidere a unei ediţii a JO, iar Soci nu se abate de la regulă, însă s-a putut afla că evenimentul de vineri, de la 18.14, de pe Stadionul Fişt, va fi centrat pe istoria şi pe cultura Rusiei, cu puternice conotaţii politice şi diplomatice.

Ca la Londra în 2012, Comitetul de organizare a fost zgârcit în informaţii cu privire la cele două ore şi jumătate ale spectacolului ce va atinge punctul culminant în momentul în care Jocurile vor fi declarate oficial „deschise”, se arată într-un material AFP. La doi paşi de plajele Mării Negre, opt perioade istorice şi mândriile culturii ruse vor fi celebrate sub ochii lui Vladimir Putin. Dar în afară de aceste tablouri, nimic sau aproape nimic.

Epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Vor fi aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Fără a fi uitate balurile imperiale şi Reconstrucţia.

Aceste scene le vor fi prezentate celor 40.000 de spectatori cu impresionante efecte pirotehnice şi cu figuranţi în costume sclipitoare. Repetiţiile au lăsat să se audă un nivel sonor ridicat. Corurile Armatei Roşii şi-au făcut auzite vocile, iar mass-media rusă a anunţat prezenţa pianistului Denis Maţuev, violonistului Iuri Başmet şi grupului preferat al lui Putin, Lube.

Nicio informaţie nu a scăpat cu privire la sosirea flăcării olimpice pe noul stadion Fişt după periplul ei de 65.000 de kilometri, ce a inclus o ieşire în spaţiu şi o traversare a lacului Baikal. Comitetul de organzare trebuie să spere că flacăra olimpică nu se va stinge în cel mai nepotrivit moment: s-a întâmplat de 44 de ori în timpul călătoriei ei din Grecia în Rusia.

Defilarea atleţilor ar trebui de asemenea să asigure spectacolul. Costumele oficiale vor fi parte integrantă a show-ului, mai ales cele germane, împodobite şi extravagante, şi cele americane, inspirate de Crăciun, dar nu mai puţin extravagante. Farmecul va fi şi el prezent, mai ales că panourile ce anunţă delegaţiile vor fi purtate de fotomodele, undele dintre ele celebre.

Tribunele vor fi teatrul unui alt spectacol. Vladimit Putin va fi gazdă pentru 44 de lideri mondiali, printre care secretarul general ONU, Ban Ki-moon. Vor fi înregistrate şi absenţe notabile, ca formă de protest faţă de politica rusă în materie de drepturi ale omului şi faţă de „propaganda” homosexuală.

Astfel preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, contestat pe străzile din Kiev, va fi alături de Putin, la fel ca liderul chinez Xi Jinping. Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său japonez Shinzo Abe vor asista şi ei la ceremonie şi vor profita de ocazie pentru a participa la discuţii bilaterale cu Kremlinul.

Şi mai controversaţi, preşedintele bielorus Alexandre Lukacenko şi Leonid Tibilov, preşedintele regiunii speratiste georgiene Osetia de Sud, recunoscută de Moscova, vor avea locurile lor în tribune. Din partea „protestatarilor”, primul ministru britanic David Cameron, preşedintele francez Francois Hollande şi cel german, Joachim Gauck, vor fi absenţi.

Aceste absenţe au fost taxate de preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach. „Am văzut câţiva politicieni a căror contribuţie la o cauză nobilă a fost să refuze o invitaţie pe care nu au primit-o”, a afirmat şeful CIO.

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a sosit de joi seară la Soci, staţiune din Rusia unde vineri încep Jocurile Olimpice de iarnă, relatează AFP. Viktor Ianukovici urmează să se întâlnească cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Ucraina se confruntă cu o criză politică fără precedent după ce Administraţia Viktor Ianukovici a refuzat, în noiembrie 2013, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, preferând apropierea de Rusia. Protestele s-au intensificat de aproximativ trei săptămâni, în contextul adoptării unor legi care permiteau dispersarea brutală a manifestaţiilor. Legile controversate au fost ulterior abrogate.

Preşedintele FIFA, elveţianul Sepp Blatter, doreşte scoaterea limitei de vârstă pentru membrii Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), susţinând că aceştia ar trebui schimbaţi doar dacă sunt în incapacitate de a-şi îndeplini îndatoririle, informează presa engleză.

Blatter a afirmat că FIFA a realizat un studiu şi a aflat că limita de vârstă ar putea fi discriminatorie, astfel că şi CIO ar trebui să renunţe la ea.

„Am concluzionat că impunerea unei vârste limită este un act de discriminare. Ce trebuie schimbat, poate fi făcut printr-un vot democratic. Cel mai simplu este să nu alegi un membru nu pentru vârstă, ci pentru că nu este în stare să lucreze. Nu este normal să impui o limită de vârstă”, a declarat, joi, Blatter, în vârstă de 77 de ani.

Schimbările implementate de CIO la începutul scandalului legat de mita oferită de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Salt Lake City din 2002, susţin că membrii care s-au alăturat forului internaţional după 1999 trebuie să demisioneze la împlinirea vârstei de 70 de ani. Membrii care s-au alăturat CIO înainte de 1999 pot activa până la împlinirea vârstei de 80 de ani.

Blatter a devenit din oficiu membru CIO în 1999, cu puţin timp înainte ca această regulă să fie impusă, ca urmare a câştigării preşedinţiei FIFA cu un an înainte. El urmează să se decidă dacă va candida pentru un nou mandat la şefia FIFA. În condiţiile actuale, Blatter ar trebui să renunţe la calitatea de membru al CIO peste trei ani.

Blatter nu este singurul membru care a cerut o prelungire a limitei de vârstă. Nord-coreeanul Chang Ung, 76 de ani, s-a alăturat CIO în 1996 şi a cerut ca membrii săi să poată sta mai mult.

„Nu este suficient. Am 76 de ani, dar muncesc mai mult decât înainte. Durata de viaţă a oamenilor creşte tot timpul”, a precizat Ung.

CIO a fost acuzat în trecut că nu permite generaţiilor tinere să ajute, iar o prelungire a acestei limite de vârstă ar prelungi această percepere.

Preşedintele Thomas Bach a cerut o evaluare detaliată a organizaţiei în tentativa de a moderniza Comitetul. O decizie în privinţa limitei de vârstă se va lua în decembrie.

 

 

Citeste si...  Putin amenință Suedia: Adeararea la NATO va avea consecințe