Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, după alegerile prezidenţiale, pentru ca ciclurile electorale să nu afecteze reformele necesare.

isarescu2014_87973500_64065600_86416000

 Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este „dacă va avea loc, ci când”.

„Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între Guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro”, a spus Isărescu.

Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.

„Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze”, a spus guvernatorul BNR.

Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, „cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.

Isărescu a menţionat că existenţa unei date ţintă pentru intrarea în zona euro este binevenită, stabilirea ei la orizontul anului 2019 trebuind să fie însoţită de asigurarea unei pregătiri adecvate a economiei pentru momentul adoptării monedei unice.

„Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.

Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.

La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.

Citeste si...  Șefa DNA o distruge pe Elena Udrea