Inspecția Judiciară notează, în raportul privind soluțiile de achitare de la nivelul DNA, că s-a constatat lipsa unei analize a motivelor care au condus la decizii de achitare, menționând, totodată, că „nu au fost considerate imputabile, chiar și în situațiile în care procurorii de ședință au făcut aprecieri în sens contrar”.

Redăm concluziile raportului Inspecției Judiciare:

V.1. Din perspectivă statistică:

a). În anul 2016 s-a înregistrat un număr total de 134 inculpați achitațiconstatându-se o creștere de 39,58 %, comparativ cu anul 2015 în care au fost 96 inculpați achitați definitiv. Creşterea s-a menţinut şi în ceea ce priveşte semestrul I 2017, faţă de anul 2015, când s-au înregistrat 67 de inculpaţi achitaţi definitiv, într-o perioadă de 6 luni.

În anul 2016 un număr total de 6 inculpați reținuți, arestați preventiv  sau arestați la domiciliu au fost achitați definitiv, față de 2 în anul 2015 constatându-se o creștere de 200 %.

Se constată o creștere de 500% a numărului de inculpați reținuți, arestați preventiv  sau arestați la domiciliu în sem.I 2016 față de sem.I 2015 și respectiv o creștere de 400% a numărului de inculpați reținuți, arestați preventiv  sau arestați la domiciliu în sem.I 2017 față de sem.I 2015.

În anul 2015, în temeiul art. 16 lit.a) C.p.p – fapta nu există – au fost achitați 13 inculpați, respectiv 5 inculpați în anul 2016 şi 10 inculpaţi în semestrul I 2017. Se constată astfel că după o scădere cu 61,53% a inculpaţilor achitaţi în acest temei în anul 2016 faţă de anul 2015, în semestrul I 2017 s-a înregistrat un număr de inculpaţi dublu faţă de cel înregistrat în tot anul 2016.

În temeiul art.16 lit.c) C.p.p. în anul 2015 au fost achitaţi 32 de inculpaţi; în anul 2016 au fost achitați 60 inculpați, iar în sem.I 2017 un număr de 9 inculpați. Aşadar, în ceea ce priveşte temeiul de achitare prevăzut de art.16 lit.c) C.p.p – nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea – s-a înregistrat o creştere de 87,5 % în anul 2016 comparativ cu anul 2015; în semestrul I 2017 a fost înregistrată o scădere semnificativă a numărului de inculpaţi achitați în acest temei.

În anul 2015, în temeiul art.16 lit.d) C.p.p – există o cauză justificativă sau de neimputabilitate – au fost achitați 20 de inculpați, niciun inculpat nu a fost achitat în anul 2016, iar în semestrul I 2017 a fost achitat în acelaşi temei 1 inculpat, ceea ce denotă o scădere constantă a inculpaţilor achitaţi în acest temei.

 

b).În evidența scriptică a cazurilor de inculpați achitați, se are în vedere data pronunțării hotărârii nedefinitive de achitare, dată în funcție de care se întocmește un referat inițial privind soluția de achitare nedefinitivă, iar, ulterior, dacă aceasta se  confirmă în căile de atac, raportarea se face pe numărul vechi de lucrare.

 

c).La nivelul serviciilor teritoriale, cartarea referatelor nu respectă Ordinul nr.24/23.04.1997 al procurorului general al PÎCCJ privind aprobarea nomenclatorului arhivistic al grupării în dosare a documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public, cu modif.și completările ulterioare.

d). S-a constatat în unele cazuri luarea în evidență scriptică a soluțiilor de achitare nedefinitive în acel an, cu raportare întocmită într-un an viitor, cel al rămânerii definitive a soluțiilor de achitare.

 

e). S-au constatat inadvertențe la raportarea exactă a numărului de inculpați achitați defalcat pe temeiuri de achitare.

 

V.2. Din perspectiva obiectivelor înscrise în programele de activitate vizând perioada 2016 – semestrul I 2017 referitoare la situația achitărilor definitive înregistrate:

a). Din conținutul analizelor semestriale privind soluțiile de achitare definitivă se constată că fără excepție, toate soluțiile de trimitere în judecată a inculpaților achitați definitiv nu au fost considerate imputabile, chiar și în situațiile în care procurorii de ședință au făcut aprecieri în sens contrar.

 

b). totala lipsă de implicare a procurorilor cu funcții de conducere în analiza concretă a cauzelor care  au vulnerabilizat trimiterile în judecată ale DNA, cu consecința pronunțării unor soluții de achitare, demonstrând un comportament intenționat în a nu aprecia vreo trimitere în judecată ca imputabilă procurorului.

Citeste si...
La Timișoara, într-o cameră de cămin, a fost găsită o studentă decedată

 

V.3. Din perspectiva informărilor privind hotărârile definitive de achitare, întocmite în temeiul Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție privind hotărârile definitive de achitare și restituire, pronunțate de instanțe:

a). lipsă de preocupare pentru acuratețea formei actelor întocmite la nivelul Secției Judiciare din cadrul DNA atât la nivelul procurorilor cu funcții de execuție cât și la nivelul procurorilor cu funcții de conducere.

 

b). în majoritatea cazurilor nu a fost efectuată nicio analiză asupra imputabilității soluției de trimitere în judecată în raport de argumentele instanței de control judiciar.

 

c). referatele privind soluțiile de achitare nedefinitive, întocmite și prezentate echipei de control nu se conformează comunicărilor prevăzute de Ordinul nr.30/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional la nivelul DNA.

d). referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de ședință de la nivelul Structurii Centrale a DNA și nu de procurorii cu funcții de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanței, cu privire la analiza imputabilității procurorului a acestor soluții de achitare definitive.

 

e). Nu au existat informări de la nivelul Structurii Centrale către serviciile teritoriale în cazurile în care referatele de achitare au fost întocmite de procurorii de ședință de la nivelul Structurii Centrale a DNA și nu de procurorii cu funcții de conducere de la nivelul serviciilor teritorial emitente ale actului de sesizare a instanței, cu privire la analiza imputabilității procurorului a acestor soluții de achitare definitive.

 

f). Niciunul din referatele întocmite de procurorii de ședință din cadrul structurilor teritoriale ale DNA sau din cadrul Structurii Centrale a DNA nu a avut la bază, în vederea unei analize concrete a imputabilității soluției de achitare procurorului care a emis rechizitoriul, dosarul de instanță al cauzei.

g). lipsa de preocupare din partea procurorilor cu funcții de conducere ai Secției Judiciare a DNA cât și a procurorului șef DNA, care, în perioada de referință (2016 – semestru I 2017) nu au luat nicio măsură în vederea actualizării prevederilor Ordinului nr.30/2008, urmare a apariției Ordinului nr. 213/2014 și nici în vederea respectării dispozițiilor Ordinului nr. 213/2014 privind întocmirea informărilor privind soluțiile de achitare pe baza dosarelor de instanță, dispoziții care au fost preluate identic din Ordinul nr. 229/2007.

 

h). notele conținând informările privind soluțiile de achitare definitivă nu au fost întocmite de procurorii cu funcții de conducere din cadrul Direcției, ci au fost întocmite exclusiv de către procurorii de ședință.

 

i). Cu foarte puține excepții niciun referat întocmit de către procurorii de ședință nu conține aprecieri motivate efectiv și corespunzător asupra imputabilității soluției procurorului, existând însă aprecieri referitoare la legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești sau, mai mult, la judecătorii cauzelor.

j). Analizele efectuate asupra imputabilității procurorului a soluției de trimitere în judecată au fost așadar formale pornind de la presupuneri și  comentarii pe text.

V.4Din perspectiva măsurilor dispuse de procurorii cu funcții de conducere:

a). Nu au existat prelucrări în ședințele de analiză a soluțiilor săptămânale cu procurorii Secției judiciare penale a DNA și cu ceilalți procurori cu funcții de execuție a referatelor de achitare întocmite sau a analizelor semestriale privind achitările și restituirile definitive.

 

b). Nu a existat nicio raportare scrisă la Cabinetul procurorului general al PÎCCJ, în conformitate cu disp.art.7 pct.I, lit.A) sublit.b) din Ordinul nr.213/2014.

 

c). Au fost  încălcate prev. art.7 pct.Ilit.A, sublit.b) din Ordinul nr.213/2014.

 

d). La nivelul DNA nu au fost întreprinse măsuri concrete pentru punerea în acord a dispozițiilor precizate și nu au fost făcute din oficiu raportări ale cauzelor cu inculpați achitați definitiv arestați sau nearestați preventiv conform Anexei 2 la Ordinul nr.213/2014 către Cabinetul procurorului general al PÎCCJ.

 

e). Nu au fost luate de către conducerea DNA, măsuri în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor Ordinului nr.7/28.01.2015 al procurorului general al PÎCCJ, nefiind comunicate structurilor teritoriale analizele întocmite la nivelul Structurii centrale și care vizau rechizitoriile serviciilor teritoriale, în vederea identificării cauzelor care vulnerabilizează trimiterile în judecată și oportunitatea redeschiderilor de urmărire penală”.