După 1989, natalitatea este în continuă în scădere în România, anunţă Institutul de Statistică, atenţionând că dacă vom continua în „trend descendent” vom fi doar 14 milioane în 2050. Românii se situează pe ultimele locuri în din lume la capitolul naşteri la mia de locuitori, iar explicaţii există, spun specialiştii, şi nu ţin de situaţia economică, cum am fi tentaţi să credem, ci de momentul critic de după ’89, când avortul a devenit legal. Ar mai fi ceva, susţin aceştia: accesul la educaţie şi la un alt tip de carieră, noţiuni ce s-ar traduce prin regândirea priorităţilor. Evoluţia natalităţii confirmă că românii iau din ce în ce mai greu decizia de a avea copii. Paradoxal, privind la datele INS, femeile devin mame în judeţele în care ponderea lor ca populaţie este mai scăzută. Iar dacă sunt mai educate şi au acces la o slujbă bună, dorinţa de a deveni mame este mai redusă. „Copilul nu mai umple un gol”, cred psihologii, pentru că femeia ar fi fericită şi altfel. În plus, spun ei, un nivel educaţional ridicat o face pe o femeie responsabilă atât faţă de sine, cât şi faţă de viitorul său urmaş.
Din peste 20 de milioane de locuitori, 10.333.064 sunt femei, adică 51.4 la sută. Potrivit datelor INS însă, cei mai mulţi copii nu se nasc însă în judeţele în care femeile sunt mai multe, ci în cele în care ponderea lor în populaţie este mai mică. Astfel, deşi Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Cluj sunt în top cinci judeţe în care peste jumătate din populaţie o reprezintă femeile, aici se nasc mai puţini copii, sub 1.500 la 1000 de femei. Tot aici, nivelul de educaţie este mai ridicat, iar situaţia economică mai bună. Astfel, în timp ce Moldova face copii, Ardealul rămâne codaş la capitolul natalitate.
1.8 milioane de oameni trăiesc în Bucureşti, dintre care 53.7% sunt femei. Şi cu toate că ponderea femeilor este cea mai ridicată, paradoxal, în Bucureşti se nasc cei mai puţin copii: sub 1.500 de bebeluşi la fiecare 1.000 de femei. Mai bine de o treime dintre femeile din Bucureşti sunt căsătorite, însă aici s-a înregistrat şi cea mai mare rată a divorţurilor (7.7%).
Statisticile INS arată că, în rândul femeilor din Bucureşti, rata studiilor superioare este cea mai ridicată, iar cea a analfabetismului este cea mai scăzută.
În Cluj, al doilea oraş ca pondere a femeilor, cu 51.9%, se înregistrează cam aceeaşi situaţie. Cele mai multe femei au studii secundere (liceu şi gimnaziu), însă se situează pe locul doi la studii superioare, după Bucureşti. Nici aici nu s-au declarat foarte multe analfabete, doar 1%, şi nici fără studii, 2.4%. Aproape jumătate dintre femei sunt căsătorite şi doar 4.6% sunt divorţate.
Pe al treilea loc în topul judeţelor cu cele mai multe femei, dar cu naşteri puţine, se clasează Timiş: 51.8%. Bănăţencele se situează şi pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai multe necăsătorite. Divorţate sunt doar 5.8%, iar văduve 13.3%.
Deşi cu o rată a studiilor superioare mai scăzută, şi în Timiş sunt mai multe femei cu studii superioare şi secundare, în timp ce doar 2.5% s-au declarat fără studii, iar 1.1% analfabete.