Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO), un organism al Consiliului Europei, a publicat miercuri un raport despre România în care îşi exprimă „profunda îngrijorare” faţă de anumite aspecte ale reformelor sitemului de justiţie adoptate de Parlamentul de la Bucureşti.
Astfel, potrivit raportului, GRECO îşi exprimă „îngrijorarea serioasă faţă de anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, faţă de legislaţia adoptată de Parlamentul României privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii şi faţă de amendamentele aduse codurilor penale”.
GRECO a pregătit acest raport ca urmare a unei decizii luate la reuniunea plenară din decembrie 2017 de a efectua o evaluare de urgenţă a reformelor judiciare din România, „având în vedere că acestea ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie”.
„Raportul notează faptul că amendamentele aduse legilor justiţiei adoptate de Parlament în 2017 nu conţin cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Cu toate acestea, GRECO este preocupat de potenţialul impact al acestor legi, inclusiv asupra structurii instanţelor şi a procuraturilor. În pofida importanţei şi a sferei largi a acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost, de asemenea, discutabil”, potrivit raportului.
„GRECO cere României să renunţe la înfiinţarea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, privind destituirea şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă” se arată în raportul GRECO.
„GRECO este de asemenea critic faţă de amendamentele aduse legislaţiei penale care, dacă vor fi adoptate, ar intra în contradicţie cu angajamentele internaţionale ale României”, se arată în raport.
Printre modificările aduse legilor justiţiei se află şi înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor care să funcţioneze în cadrul Parchetului General. Curtea Constituţională a României a decis în luna ianuarie 2018 că această prevedere este constituţională după ce măsura a fost atacată.
Camera Deputaţilor a adoptat în 20 martie, legile justiţiei, reexaminate în Parlament ca urmare a Deciziilor Curţii Constituţionale.
Aşadar, aleşii au adoptat modificările Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.
La legea privind statutul magistraţilor, 303/2004, s-a votat eliminarea preşedintelui din procedura de numire şefilor instanţei supreme, articolul fiind corelat cu o modificare adusă legii CSM.
Comisia specială, condusă de Florian Iordache, a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.
Parlamentarii au stabilit şi că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Comisia va avea ca prioritate, în perioada următoare, transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi modificările la Codul Penal.