Tribunalul Bucureşti l-a condamnat la 3 ani de înschisoare pe fostul prefect al judeţului Hunedoara Costel Alic (PSD) şi fost director general al Termocentralei Mintia, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa i-a mai interzis lui Costel Alic dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi administrator de drept/de fapt, de a fi asociat sau de a ocupa orice funcţie de conducere în cadrul unei societăţi comerciale şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. Soluţia poate fi atacată cu apel.
Afacerea “cu cântec” a cuarţului din cariera Şiglău-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziţionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuartul din cariera de pe Siglau. Investitorul a promis o relansare a activităţii acesteia, mai ales că în zona respectivă se găseşte cel mai pur zăcământ de cuarţ din Europa şi al treilea, din punctul de vedere al calităţii, din lume.
În baza studiilor şi rapoartelor întocmite, firma susţinea că zăcământul de cuarţ existent în cariera ajunge pentru încă 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aşa că SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut nu numai licenţa de exploatare pe 20 de ani, ci şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, pentru că nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei şi a fabricii de procesare a cuarţului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivă, cu “garanţia” constituită de drepturile obţinute din exploatarea carierei, a fost obţinută o sumă de cinci milioane de dolari, la care se adăuga un depozit bancar de trei milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisă oficial cu o primă şi ultimă dinamitare a zăcământului. Potrivit citynews.ro, linia tehnologică ultraperformanta pentru fabrică din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispărut cu totul vechea fabrică, ce a fost demolată de investitorii în cuarţ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic.
În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID şi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarţ.