Procurorii CSM au amânat joi, 27 septembrie, audierea Adinei Florea, propunerea ministrului Justiţiei pentru şefia DNA, până în momentul în care se va lămuri stadiul unei sesizări la Inspecţia Judiciară, cu privire la o posibilă abatere disciplinară. Propunerea amânării a fost făcută de procurorul Nicolae Solomon şi susţinută de Augustin Lazăr. Informaţiile oficiale relevă însă un „modus operandi” care are ca scop tergiversarea procesului, denigrarea procuroarei şi, în final, blocarea numirii Adinei Florea la DNA.

La începutul şedinţei Secţiei pentru procurori a CSM, Nicolae Solomon a afirmat că Inspecția Judiciară a transmis către CSM că Adina Florea a fost verificată în 11 lucrări, dar în toate s-a dispus clasarea. „Am mai primit o adresa de la cabinetul procurorului general, în care s-a adus la cunoștință că a fost sesizată Inspecția Judiciară, în legătură cu posibile abateri disciplinare față de Florea Adina. Se spune că există suspiciunea că doamna procuror a solicitat o copie de pe un document clasificat și l-a deținut în afara zonei de securitate. Pentru a nu exista nicio suspiciune și pentru a vedea care este stadiul adresei la Inspecția Judiciară, vă propun înaintarea unei adrese la Inspecţia Judiciară, pentru a vedea care e stadiul sesizării și, implicit, amânarea acestui interviu. Propun o amânare de o săptămână”, a spus membrul CSM.

Cererea a fost întărită de Augustin Lazăr, după obiecţiile ministrului Tudorel Toader. „Incidentul de securitate a fost înregistrat după ce a apărut un document clasificat pe postul de televiziune. La acea dată, nu ştiam cine candidează. Demarând, am ajuns la concluzia că Inspecţia judiciară trebuie sesziată. Nimeni nu poate pretinde că nimeni nu a sesizat IJ. Există un dosar care priveşte fapta de manipulare neglijentă a unor dosare secrete de stat. A fost înregistrarea înainte să se facă publică lista candaţilor. Nu ne-am gândit că are vreo legătură. Nici acum nu ştim,până dosarul nu e soluţionat”, a declarat Augustin Lazăr, procurorul general.

Dincolo de afectarea reputaţiei procuroarei Adina Florea, prin discuţii publice în CSM despre suspiciuni nedovedite, decizia de amânare a audierii este una ciudată, din cel puţin două motive importante, care arată o dublă măsură.

După ce Tudorel Toader a propus-o pe Adina Florea pentru funcţia de procuror-şef al DNA, au început să apară informaţii „pe surse” despre verificări făcute de Parchetul General cu privire la o posibilă legătură a procuroarei cu publicarea protocolului secret dintre SRI şi PÎCCJ. Florea ar fi fost audiată la Parchetul General şi chiar supusă unui test poligraf.  În ciuda cercetărilor efectuate de Parchetul General, Augustin Lazăr a decis să sesizeze şi Inspecţia Judiciară.

Potrivit articolului 46 din Legea 317/2004, „(3) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă.

Sigur, faţă de Adina Florea nu s-a pus în mişcare acţiunea penală, însă sesizarea Inspecţiei Judiciare nu poate decât să arate că Parchetul General nu are nicio dovadă că procuroarea a săvârşit vreo faptă penală, iar cercetările se vor limita la o eventuală abatere disciplinară. Chiar şi aşa, există un precedent important în care, deşi acţiunea penală nu era pusă în mişcare, procurorii din CSM au suspendat aspectul disciplinar pentru că exista un dosar penal in rem. Pe 27 iunie 2018, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a CSM a suspendat discutarea acţiunilor disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva fostului şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi a procurorilor Mircea Negulescu şi Alfred Savu, până la soluţionarea dosarelor penale în care aceştia sunt implicaţi. Abia după o lună, pe 25 iulie 2018, Parchetul General a pus în mişcare acţiunea penală împotriva procurorilor, generând temeiul legal pentru suspendarea acţiunii disciplinare.

Nu se înțelege un aspect din toată această poveste. S-au spus toate detaliile: faptul că s-a făcut o sesizare la Inspecţia Judiciară și motivul acstei sesizări. Ce nu s-a spus este data la care s-a făcut sesizarea, în ciuda insistențelor ministrului Toader. Abia ulterior lucrurile au devenit clare, după ce Inspecţia Judiciară a răspuns oficial, la solicitarea  că sesizarea lui Augustin Lazăr a fost făcută pe 26 septembrie, cu doar o zi înainte de audierea Adinei Florea.

Confirmăm faptul că la Inspecţia Judiciară a fost primită o sesizare în cursul zilei de 26 septembrie. În prezent lucrarea se află în procedura administrativă de repartizare. Sesizarea a fost formulată de procurorul general, în calitate de titular al acțiunii disciplinare. Date cu privire la conținut, altele decât cele făcute publice în cadrul ședinței Secției pentru procurori din 27 septembrie nu vă pot fi frunizate la acest moment„, a declarat purtătorul de cuvânt al IJ,presei .Informaţia a fost solicitată joi şi Parchetului General, însă instituţia nu a răspuns încă.

Citeste si...  Radu Tudor, scenariu nou pentru Victor Ponta

Dezvăluirea datei în şedinţa CSM ar fi făcut evident şi stadiul lucrării. Prin omisiunea prezentării acelei informații s-a legitimat cererea către Inspecţia Judiciară pentru a comunica stadiul lucrării. Practic, se putea presupune că sesizarea e făcută de ceva timp. Or dacă sesizarea a fost făcută pe 26 septembrie, este evident că amânarea este inutilă, pentru că nicio sesizare către IJ nu poate parcurge stadiul verificărilor prealabile în doar o săptămână.

Sa solicitat CSM şi IJ să precizeze cum s-au desfăşurat lucrurile în cazul audierii procurorului Felix Bănilă, pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT. Concret, s-a solicitat să ni se comunice  „dacă CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare informaţii despre existenţa unor lucrări în curs cu privire la domnul Felix Bănilă, înainte de interviul susţinut de acesta în faţa Secţiei pentru procurori, în vederea obţinerii avizului pentru numirea în funcţia de procuror-şef al DIICOT”.

CSM nu a răspuns deocamdată solicitării, însă Inspecţia Judiciară a oferit informaţiile solicitate, iar situaţia este una care arată o dublă măsură a Secţiei de procurori a CSM.

La 31 mai a.c. Inspecţia Judiciară a comunicat, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, faptul că pe rolul instituţiei exista o lucrare vizând activitatea sau conduita domnului procuror Felix Bănilă. Apreciind că nu există indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare, inspectorii judiciari au clasat sesizarea la 20 iunie 2018. Ulterior datei de 31 mai 2018 nu au fost identificate solicitări cu obiect similar„, precizează IJ.

Audierea procurorului Felix Bănilă în CSM a avut loc pe 5 iunie 2018. Astfel, deşi actualul şef al DIICOT se afla în aceeaşi situaţie ca Adina Florea, procurorii din CSM nu au simţit nevoia să amâne audierea. Mai mult, aceştia nici nu s-au mai interesat cum a rezolvat IJ lucrarea care îl viza pe Bănilă, aşa cum s-a întâmplat în cazul candidatei la şefia DNA.

Augustin Lazăr poate bloca pe termen lung numirea Adinei Florea

Un detaliu important din răspunsul Inspecţiei Judiciare  (solicitat şi de la PÎCCJ), este temeiul legal în baza căruia Augustin Lazăr a sesizat Inspecţia Judiciară. „Sesizarea a fost formulată de procurorul general, în calitate de titular al acțiunii disciplinare”, precizează IJ. Acest aspect este unul esenţial, putând decide soarta cercetării disciplinare, pentru că titularul acţiunii poate forţa exercitarea acţiunii disciplinare indiferent de concluziile care la ajunge Inspecţia Judiciară.

Augustin Lazăr a sesizat Inspecţia Judiciară în baza articolului 45 din Legea 317/2004: „(1) În cazurile în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecţia Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

Articolul 48 al aceleiaşi legi acordă puteri  discreţionare titularului acţiunii disciplinare:

(1) În cazul prevăzut la art. 45 alin. (7), Inspecţia Judiciară comunică rezultatul cercetării prealabile titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. Dacă apreciază că cercetarea este incompletă, titularul acţiunii disciplinare poate solicita o singură dată Inspecţiei Judiciare completarea acesteia. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată şi se comunică titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia.

(2) După primirea rezultatului cercetării prealabile, în condiţiile alin. (1), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate exercita acţiunea disciplinară prin sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit legii, indiferent de concluzia la care va ajunge Inspecţia Judiciară în cazul Adinei Florea, Augustin Lazăr poate să o trimită pe aceasta la judecata Secţiei pentru procurori a CSM. Secţie pe care o şi controlează, de altfel. Astfel, Adina Florea poate să fie sancţionată disciplinar indiferent de dovezi. Abia ulterior procuroarea se poate adresa ÎCCJ pentru o eventuală anulare a sancţiunii dictate de CSM. Însă până atunci ar putea trece luni de zile, perioadă în care Adina Florea nu poate fi numită în funcţia de procuror-şef al DNA.

STIRIPESURSE.RO