La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt din ce în ce mai frecvente, din cauza stilului de viață dezechilibrat. Aceste afecțiuni cauzează cele mai multe decese anual, dar se dezvoltă pe parcursul anilor. De aceea, în faza de debut bolile cardiovasculare pot fi asimptomatice.
Factori de risc pentru bolile cardiovasculare
Există o serie de factori care favorizează apariția acestor boli. Riscul este cu atât mai crescut, cu cât o persoană prezintă mai mulți factori de risc. Printre aceștia se numără:
-
Factori genetici – bolile cardiovasculare se pot transmite ereditar. Dacă un membru de gradul 1 suferă de o afecțiune de acest gen, riscul ca și tu să o dezvolți crește.
-
Alimentația dezechilibrată – dieta bogată în grăsimi saturate și trans (carne roșie, slănină, untură, unt, lactate grase, fast-food, prăjeli) și scăzută în grăsimi bune (legume proaspete, oleaginoase), fructe și legume. Grăsimile rele se depun sub formă pe pereții vaselor de sânge și le îngustează. Astfel, circulația este îngreunată. Boala se numește ateroscleroză și de cele mai multe ori se situează la nivelul arterelor coronare care irigă inima cu sânge (boală coronariană/cardiopatie ischemică). Pacienții cu această afecțiune prezintă risc ridicat de infarct miocardic.
-
Obezitatea – este asociată cu hipertensiune, ateroscleroză și insuficiență cardiacă.
-
Diabetul zaharat – boală autoimună care distruge țesuturile și afectează circulația sangvină.
-
Fumatul – afectează circulația sângelui prin îngroșarea acestuia.
-
Consumul cronic de alcool – este asociat cu apariția tulburărilor de ritm cardiac, cel mai adesea cu fibrilația atrială, care prezintă risc ridicat de accident vascular cerebral.
-
Consumul de droguri – substanțele interzise provoacă aritmii și afectează funcția cardiacă.
-
Sedentarismul – lipsa activităților fizice are consecințe asupra circulației sangvine.
-
Hipertensiunea arterială – suprasolicită inima, ceea ce duce la îngroșarea mușchiului cardiac. Cu timpul, acesta devine mai rigid și nu mai poate funcționa corespunzător.
-
Vârsta înaintată – bolile cardiovasculare apar cel mai frecvent în cazul persoanelor de peste 50 de ani. În procesul îmbătrânirii, pereții vaselor de sânge își pierd elasticitatea.
-
Sexul masculin – bărbații au un risc mai ridicat de dezvoltare a bolilor cardiovasculare decât femeile.
-
Stresul – cercetătorii au descoperit că există o legătură între stresul excesiv și apariția bolii coronariene.
Simptome ale bolilor cardiovasculare
Bolile cardiovasculare prezintă simptome diverse. De cele mai multe ori, pacientul are dificultăți de respirație, simte o durere toracică frecventă, ce iradiază spre brațe (mai ales în condiții de stres sau efort), are amețeli, stări de confuzie, transpirație excesive, intoleranță la efort, palpitații.
Dacă prezinți aceste semne, este posibil să suferi de o boală cardiovasculară. De aceea, este important să mergi la medic pentru un control amănunțit.
Cum pot fi diagnosticate bolile cardiovasculare
Medicul poate recomanda anumite teste de sânge care pot evalua riscul de boli cardiovasculare. Profilul lipidic este o analiză foarte utilă în acest sens. Aceasta examinează valoarea colesterolului total, a celui „bun” (HDL) și a celui „rău” (LDL), dar și a trigliceridelor. Valorile ridicate pot indica un anumit risc de boli cardiovasculare.
Electrocardiograma este o investigație accesibilă și rapidă, care evaluează activitatea electrică a inimii. Tulburările depistate pot indica prezența anumitor afecțiuni cardiace și necesitatea efectuării investigațiilor suplimentare.
Ecografia Doppler carotidiană este utilizată pentru examinarea arterelor carotide care irigă creierul. Pot să apară îngustări sau chiar blocaje la nivelul acestor artere, din cauza depunerilor de plăci de aterom, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral.
Testul de efort EKG evaluează activitatea inimii în timpul efortului fizic. Pacientul face efort pe banda de alergare sau pe bicicleta statică, timp în care inima este monitorizată. Tulburările cardiace, dar și simptomele specifice bolilor cardiace, care apar pe parcursul testului ajută la stabilirea riscului de boală cardiovasculară.
Monitorizarea tensiunii arteriale poate ajuta de asemenea la aprecierea riscului de boli cardiovasculare. Valorile cuprinse între 130/85 mmHg și 139/89 mmHg sunt considerate la limita normalului, iar cele care depășesc 140/90 indică hipertensiunea arterială cu risc ridicat de boli cardiovasculare.
Așadar, riscul de boli cardiovasculare crește odată cu numărul de factori de risc prezenți. De aceea, este foarte important consultul medical anual și efectuarea analizelor recomandate de medic.