Consiliul Superior al Magistraturii arată în motivarea avizului negativ privind numirea procurorului șef DIICOT, Giorgiana Hosu, că aceasta nu are deloc capacitate de autoanaliză și „nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilităţii”.
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat motivările pentru avizele acordate celor 3 procurori propuşi pentru şefia marilor parchete. CSM consideră că Giorgiana Hosu nu este potrivită pentru a conduce DIICOT-ul deoarece nu cunoaşte realitatea infracţională.
,,…Totodată, s-a mai constatat că doamna procuror nu este conectată la realităţile instituţionale europene (…)… deşi doamna procuror a ocupat funcţii de conducere în cadrul Direcţiei încă din anul 2007, fiind delegată şi apoi numită în funcţia de procuror şef adjunct din 2018 până în prezent, nu a identificat în concret ce măsuri trebuie luate pentru remedierea deficienţelor (…) nu a demonstrat capacitate de asumare a responsabilităţii, de gestionare corespunzătoare a situaţiilor de criză, inlcusiv pe planul comunicării”, se arată în motivarea CSM.
De asemenea, procurorii de la CSM spun că DIICOT a gestionat greşit crizele de comunicare, în perioada în care Giorgiana Hosu s-a aflat la conducerea instituţiei.
„…modul de gestionare a comunicării publice în contextul cazului “Ţăndărei”, doamna procuror a apreciat în răspunsurile sale ca nefiind oportună o reacţie promptă (…) ceea ce denotă o incapacitate de asumare a responsabilităţii şi o inabilitate de a sesiza situaţiile care pot vulnerabiliza instituţia. (…) întrebată punctual cu privire la modul în care instituţia a comunicat public în cazul denumit generic (…) doamna procuror nu a indicat însă maniera concretă în care ar fi trebuit să comunice, ceea ce denotă o lipsă a capacităţii de autoanaliză retrospectivă, de învăţare din eperienţele trecute, superficialitate în asumarea nevoii de conturare a unei viziuni viitoare concrete de gestionare a unor situaţii de criză inerente în activitate”, se mai arată în motivare.
CSM a considerat, de asemenea, că trebuie să acorde aviz negativ Gabrielei Scutea, candidata pentru şefia Parchetului General, pentru că nu a identificat principalele probleme ale Ministerului Public.
„De asemenea, întrebată fiind asupra unor domenii pe care le consideră prioritare, pe lângă cele actuale privind investigarea infracţiunilor de spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă, doamna procuror a oferit un răspuns general din care rezultă că Ministerul Public trebuie să îşi concentreze eforturile pentru investigarea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi violenţă în familie. Fără a minimaliza importanţa combaterii fenomenului infracţional în aceste domenii, Secţia remarcă o concentrare a atenţiei pe cauze de o complexitate mică sau cel mult medie, în detrimentul celor complexe şi care produc emoţie publică, precum traficul de persoane, infracţiuni având ca victime minori, lipsire de libertate sau infracţiuni de mare violenţă”, arată sursa citată.
De cealaltă parte, Crin Bologa, candidat pentru şefia DNA, i-a impresionat pe membrii secţiei de procurori din cadrul CSM.
“În urma prezentării de către domnul procuror Crin Bologa a planului de management, precum şi a răspunsurilor la interviu, Secţia de procurori constată că (…) au fost propuse soluţii viabile, realiste, clare articulate şi adecvate prevenirii şi înlăturării deficienţelor identificate. Secţia de procurori apreciază că domnul Bologa întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atât din punctul de vedere al viziunii strategice asupra managementului acestei instituţii, cât şi din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilităţii de a relaţiona cu personalul şi de a reuşi mobilizarea şi motivarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor.”
Avizul CSM este unul consultativ. Klaus Iohannis are decizia finală privind numirea în funcţie a celor trei candidaţi