Prelungirea crizei politice în România vine cu o veste bună pentru români: toate prevederile din Codul Fiscal vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, inclusiv cele pe care PSD le dorea amânate cu 1 an, respectiv reducerea TVA la 19%, anularea supra-accizei pe benzină şi eliminarea „taxei pe stâlp”.
Prelungirea crizei politice în România vine cu o veste bună pentru români: toate prevederile din Codul Fiscal vor intra în vigoare de la 1 ianuarie, inclusiv cele pe care PSD le dorea amânate cu 1 an, respectiv reducerea TVA la 19%, anularea supra-accizei pe benzină şi eliminarea „taxei pe stâlp”.
De asemenea, salariile bugetarilor vor fi cu 10% mai mari, cele din Sănătate cu 25%, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.450 lei, cel mai târziu la 1 februarie, iar contribuțiile la sănătate vor fi plafonate din prima zi a anului viitor.
Anca Dragu Paliu, ministrul finanţelor, a spus pentru Ziarul Financiar că de la 1 ianuarie 2017 vor intra negreşit în vigoare prevederile Codului Fiscal, adică reducerea TVA de la 20% la 19%, anularea supra-accizei pe benzină şi a aşa-numitei „taxe pe stâlp”, de 0,5% din activele fixe.
„Codul Fiscal va intra în vigoare aşa cum a fost votat de Parlament în 2015, când majoritatea era constituită chiar de către cei care au câştigat alegerile acum. Este lege. Tehnic merge înainte. Este imposibil să mai fie anulate prevederile, este prea târziu”, a spus Dragu.
Ministrul a explicat că guvernul Cioloş nu mai are abilitatea de a emite ordonanţe de urgenţă încă din 19 decembrie 2016, de când a intrat în funcţie noul Parlament.
„Nici anterior acestei date nu era posibilă prorogarea prevederilor Codului Fiscal, aşa cum ni s-a cerut, decât cu abuzuri foarte mari. Legea prevede că numai în caz de infringement de la Uniunea Europeană se mai poate modifica Codul Fiscal în procedură de urgenţă. Se putea sesiza Avocatul Poporului sau orice altă parte interesată asupra neconstituţionalităţii”, a spus Dragu.
Guvernul Cioloş are teoretic mâine, 28 decembrie, ultima şedinţă de guvern. O variantă ar fi ca Parlamentul să voteze o nouă lege de modificare a Codului Fiscal în vigoare, dar şI aceasta ar trebui să meargă la promulgare la Preşedinţie. „Şi această variantă tehnic ar fi fost la mega-limită, nu cred că mai este posibil”, a mai spus Anca Dragu Paliu, care nu a dorit să comenteze justeţea acestor măsuri din punct de vedere economic, scrie zf.ro.
Bugetarii, salarii cu 10% mai mari. În sănătate, creșteri de 25%
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede majorarea acestor salarii cu 10%.
Camera Deputaţilor a adoptat, în 11 noiembrie, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări.
Vor beneficia de o majorare cu 10% a salariilor doar bugetarii din administraţia publică centrală şi locală, cei din siguranţa naţională, jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă şi din unităţile de cultură şi teatru.
Recent Curtea Constituțională a decis că măririle salariale din Educație și Sănătate cu 15% sunt constituționale, ceea ce înseamnă că, după promulgarea venită de la președintele Iohannis, legea va fi aplicată de la 1 Ianuarie 2017.
Salarii mai mari după plafonarea contribuțiilor de sănătate
Peste 36.000 de angajaţi din România care au salarii mai mari de 15.000 de lei brut pe lună vor câştiga, în medie, la salariu, câte 400 de lei net pe lună, ca urmare a plafonării contribuţiilor de sănătate la 5 salarii medii brute pe economie. Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, fiind prevăzută în Codul Fiscal.
Astfel, potrivit Codului Fiscal de anul viitor, salariile în valoare de peste 5 salarii medii brute pe economie (adică mai mari de 15.000 de lei brut pe lună) vor plăti contribuţii de sănătate (CASS) doar până la acest prag. Până în prezent, CASS se plătea pentru întreaga sumă, indiferent de care era nivelul salariului, contribuţia angajatului fiind de 5,5% din salariul brut, iar a angajatorului de 5,2 % din salariul brut.
Potrivit legislaţiei actuale, la un salariu brut de 26.192 de lei pe lună, angajatorul plăteşte CASS în valoare de 1.362 de lei pe lună, în timp ce CASS-ul aferent angajatului este de 1.441 de lei pe lună. Începând cu anul viitor, la acelaşi salariu brut, şi angajatorul şi angajatul vor plăti CASS mai scăzut cu 42%, astfel: angajatorul va plăti un CASS de 779 de lei, iar angajatul va avea o contribuţie la sănătate de 824 de lei.
Salariul minim, promis să crească la 1.450 lei
Nu este clar încă dacă salariul minim va ajunge la valoarea stabilită de 1.450 lei încă de la 1 ianuarie. Liderii PSD au anunțat că măsura ar putea intra în vigoare de la 1 februarie.
Liviu Dragnea, liderul PSD și noul președinte al Camerei Deputaților a anunțat în ajun de Crăciun că în ultimele două zile a lucrat, împreună cu colegii, pentru a găsi soluții ca unele măsuri promise de PSD în campanie să fie aplicate măcar de la 1 februarie, printre acestea aflîndu-se și majorarea salariului minim pe economie.
Liviu Dragnea spune că, începând din această lună, angajații din Sănătate își vor primi salariile mărite cu 15%; de luna viitoare, cei din Educație, așa cum PSD a promis încă din campania electorală.
„Îmi doream să avem instalat, cât mai repede, un guvern legitim. Un guvern care să adopte primele măsuri fiscale pe care le-am prezentat în Programul de guvernare al PSD, și, apoi, în calendarul de implementare: majorarea salariului minim pe economie de la 1.250 la 1.450 lei, eliminarea contribuțiilor pentru sănătate pentru toate pensiile, reducerea prețurilor la medicamente (prin anularea HG. 800/2016 și ieftinirea cu 35% a medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul), scutirea de impozitul pe venit a pensionarilor cu pensii mai mici de 2.000 lei (peste 90% dintre pensionari)”, a mai scris Dragnea.