CCR a respins Ordonanţa de urgenţă pentru alegerile anticipate, adoptată de Guvernul Orban cu o zi înainte de a fi demis prin moţiune de cenzură. În lipsa acestei OUG, alegerile anticipate nu pot fi organizate mai devreme de luna august, în condiţiile în care alegerile la termen sunt programate în luna noiembrie. Singura soluţie pentru anticipate ar fi transformarea OUG într-o lege, însă e nevoie de susţinerea PSD.

CCR a cofnirmat, printr-un comunicat de presă, de ce a respins OUG privind anticipatele. redăm mai jos două dintre motivele invocate de CCR.

– Curtea a constatat că dispoziţiile art.IV alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art.36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot. Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator).

– În continuare, având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispoziţiilor art.63 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri.

Citeste si...  Curtea Constituțională spune că sechestrul trebuie să se poată contesta

CCR a respins OUG privind alegerile anticipate, pe motiv că legislaţia electorală nu poate fi schimbată cu mai puţin de un an înainte de alegeri, susţin surse politice.

OUG adoptată de Guvernul Orban conţinea trei puncte importante: 1). dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora; 2) posibilitatea de a vota la orice secţie de vot pentru alegerile parlamentare, nu doar la adresa din buletin; 3). posibilitate aca, în cazul dizolvării Parlamentului, alegerile anticipate să fie organziate în 50 de zile, nu în 90 de zile, aşa cum impune acum legea. În lipsa acestei prevederi, care a picat la Curte, alegerile anticipate nu pot fi organizate mai devreme de luna august.

A mai rămas o singură variantă pentru organizarea alegerilor anticipate în luna iunie, în cazul în care Parlamentul va fi dizolvat: OUG respinsă azi de CCR să fie transformată în lege, însă e aproape imposibil pentru PNL să strângă o majoritate în Parlament fără sprijinul PSD. A doua condiţie ar fi ca legea să nu mai fie contestată la CCR.

În 21 februarie, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu OUG privind alegerile anticipate, considerând că modalitatea de desfăşurare a alegerilor pentru Parlament nu poate fi legiferată prin OUG şi că, în domeniul electoral, competenţa Guvernului este aceea de organizare a alegerilor şi de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens, şi nu de stabilire efectivă a sistemului electoral naţional care este ”un drept suveran al Parlamentului”.