CCR a stabilit termen pentru data de 10 aprilie în cazul sesizării Camerei Deputaţilor pe tema completurilor specializate de la ÎCCJ.

În cazul în care CCR constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională rezultat din refuzul ÎCCJ de a forma completuri specializate pentru cazurile de corupţie, dosarul angajărilor fictive, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi şase luni de închisoare, ar putea fi rejudecat pe fond.

În sesizarea depusă de Florin Iordache la CCR privind un conflict juridic Parlament-Înalta Curte arată că instanța supremă a încălcat competența constituțională a Parlamentului prin nerespectarea legii privind întocmirea completurile specializate pentru cazuri privind fapte de corupție.

Termenul pentru transmiterea punctele de vedere ale părților implicate în conflict a fost 2 aprilie.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a săvârșit și săvârșește acte și acțiuni concrete, prin care își arogă competențe ce nu îi aparțin, încălcând competența constituțională a altei autorități, și anume a Parlamentului generând un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul, a cărui gravitate se răsfrânge în mod direct în garantarea accesului liber la justiție, în sensul afectării acestuia pe componenta asigurării imparțialității instanțelor de judecată (în sens obiectiv)”, se arată în textul sesizării depuse de Florin Iordache, document intrat în posesia MEDIAFAX.

Sesizarea semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, conține și solicitarea ca, odată cu pronunțarea asupra conflictului juridic, judecătorii Curții să indice și calea de urmat.

„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, este necesară indicarea conduitei în acord cu prevederile constituţionale la care autorităţile publice trebuie să se conformeze, respectiv exercitarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atribuţiilor sale, prin aplicarea de îndată şi întocmai a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dar şi corectarea efectelor generate de această conduită, de la intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003 şi până în prezent, ţinând seama de riscul condamnării României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în cauzele soluţionate cu încălcarea jurisprudenţei constante a acestei Curţi”, arată sursa citată.

Conducerea Camerei Deputaților notează că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu a respectat modificările legislative aduse de Parlament la legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„De la intrarea în vigoare a modificării art.29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, făcută prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, compunerea completurilor pentru soluţionarea cauzelor de corupţie în primă instanţă în cadrul Secţiei penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a făcut prin ignorarea legii, înfrângându-se astfel voinţa Parlamentului, ca autoritate legiuitoare şi cu nesocotirea jurisprudenţei instanţei constituţionale şi a celei europene, aşadar implicit a art. 1 din Constituţie, care consacră valorile fundamentale ale statului român – stat de drept, bazat pe principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în care este obligatorie respectarea legii şi a supremaţiei Constituţiei”, potrivit sursei citate.

Citeste si...  Valeriu Şuhan fost poliţist judiciar face recomandari autoritatilor, pe tema decesului lui Răzvan Ciobanu

n document mai este invocată decizia Curții Constituționale referitoare la completurile de 5 judecători de la instanța supremă, precizându-se că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin desemnarea a doar patru din cei cinci membri ai acestora, așa cum prevede legea.

„În ceea ce priveşte al doilea aspect, care vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că nu este asigurată imparţialitatea obiectivă a instanţei judecătoreşti, datorită modului de constituire a completurilor pentru judecarea în primă instanţă a cauzelor de corupţie, considerăm relevante considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013”, mai susține conducerea Camerei Deputaților.

Președintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a catalogat sesizarea la CCR pe completurile specializate ca fiind un abuz și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție, pentru că pe rolul ÎCCJ au fost invocate excepții bazate pe exact aceleași argumente precum cele din sesizare. Aceasta a adăugat că, potrivit legii, cel chemat să interpreteze și să aplice legea este judecătorul obișnuit.

Procurorii Secţiei Speciale au transmis conducerii instanţei supreme o adresă prin care solicită detaii cu privire la constituirea completelor specializate din ÎCCJ, potrivit unor surse judiciare. Răspunsul transmis arată că toţi magistraţii de la ÎCCJ sunt specializaţi pe fapte de corupţie