Cel mai important subiect dezbătut în aceste zile la Bruxelles este bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani. Înainte de ședința Consiliului European de joi, unde președintele Charles Michel vă încerca să obțină un consens, au apărut tensiuni puternice între statele membre, dar și între instituțiile europene în legătură cu viitorul buget multianual 2021-2027. România este afectată direct de aceste negocieri. În timp ce marii contribuabili cer reducerea fondurilor pentru agricultură și coeziune (adică bani pentru autostrăzi, drumuri sau extinderea rețelelor de gaze), țara noastră are cea mai mare nevoie de fondurile respective.

Propunerea făcută de președintele Consiliului European are în vedere alocarea unui procent de 1,074% din Venitul Național Brut al Uniunii, adică aproape 1 100 de miliarde de euro. Suma este apropiată de cea propusă în decembrie de președinția finlandeză a Consiliului UE (1,07%, respectiv 1 087 miliarde euro), însă cu 240 de miliarde mai mică decât propunerea Parlamentului European. Legislativul a cerut un buget echivalent cu 1,3% din venitul național brut.

Dincolo de propunerile făcute, pe fondul ieșirii Regatului Unit din UE, marii contribuabili, printre care Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Germania cer o reducere a bugetului pentru următorii 7 ani cu aproape 80 de miliarde de euro, iar sumele cele mai mari să fie redirecționate de la Politica Agricolă și de Coeziune spre noile provocări asumate de Comisia Europeană, precum schimbările climatice, digitalizare și securitatea Uniunii Europene.

„În aceste zile, la Bruxelles, se poartă negocieri prin care se încearcă obținerea unui buget mai mare, care să asigure atât fondurile necesare pentru fermieri și pentru politica de coeziune, cât și pentru noile priorități asumate de UE printre care digitalizarea, protecția mediului și siguranța cetățeanului, pentru un mai bun control al frontierei și în domeniul apărării. În toate aceste domenii, toate instituțiile sunt de acord ca Uniunea Europeană trebuie să ofere soluții și are nevoie de un buget corespunzător”, a declarat pentru Digi24.ro europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul șef al Parlamentului European pentru finanțarea Pactului Ecologic European.

Cum se împart bani de la Bruxelles
Banii pentru Coeziune, împreună cu cei pentru Politica Agricolă Comună, adică subvenţiile pentru regiunile mai puţin dezvoltate reprezintă cea mai mare parte din bugetul european, iar statele mari, care cotizează cel mai mult, spun că sumele ar trebui să fie direcţionate către provocări noi, precum digitalizarea, criza climatică şi securitatea Uniunii Europene.

„Este crucial pentru legitimitatea UE să concentrăm bugetul european pe confruntarea cu provocările actuale: lupta împotriva schimbărilor climatice, crearea unei economii competitive şi inovative, migraţia şi securitatea”, a scris Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, pentru Financial Times.

Vineri, cancelarul german, Angela Merkel s-a arătat dispusă să crească contribuţia ţării ei la bugetul european la peste 1% din PIB, relatează Bloomberg. În schimb, Merkel vrea ca UE să cheltuiască mai puţini bani pentru Agricultură şi să investească mai mulţi bani în proiecte de care să beneficieze toţi membrii UE.

Pentru țările din estul Europei reducerea subvențiilor pentru agricultură și dezvoltare reprezintă o problemă majoră. Cele mai nemulțumite state sunt Ungaria și Polonia, care pierd bani de la coeziune în varianta de buget propusă.

Printre principalele modificări față de bugetul 2014-2020 se numără reducerea bugetului Politicii Agricole Comune cu 14%, reducerea bugetului pentru coeziune cu 12% (cu o compensare propusă prin alocări suplimentare de fonduri către regiunile slab dezvoltate) și majorări semnificative de buget pentru Apărare și Securitate, Migrație și Frontiere, Inovație și Europa Digitală.

Citeste si...  Parlamentul European va decide în noiembrie soarta României. Condiția impusă de Iohannis

De asemenea, se introduce un sistem privind sancționarea statelor care nu respectă statul de drept. Și această măsură este contestată de țări precum Polonia și Ungaria.

Cum este afectată România de propunerea de buget
România este prinsă la mijloc în aceste negocieri dure între statele membre și între instituțiile europene. Președintele Klaus Iohannis va merge joi la ședința Consiliului European și conform comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale „va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.”

Conform proiectului de buget, România ar trebui să primească în plus 2 miliarde de euro, de la 25 la 27 de miliarde, pentru coeziune. Adică fonduri europene suplimentare pentru investiții în rețelele de transport și proiecte de infrastrutură, în proiecte de mediu sau pentru extinderea rețelelor de gaze.

În schimb, ar urma să fie tăiate fonduri de la agricultură, mai exact de la pilonul II, fonduri din care se fac investiții în ferme, pentru creșterea capacității de procesare, astfel încât să nu mai exportăm animale vii sau produse brute, ci să exportăm mezeluri, brânzeturi sau fructe procesate. La acest pilon s-a propus o reducere de la 8 la 6 miliarde de euro.

„Parlamentul European are o poziție clară de a pastra pentru coeziune și agricultură exact sumele de până acum, sumele din ultimul exercițiu bugetar. Trebuie să ne asigurăm că România obține o sumă cât mai mare și trebuie să ne asigurăm că bugetul este unul bun și pentru Uniunea Europeană”, a precizat Siegfried Mureșan.

Mai important pentru România decât diminuarea bugetului pentru Politica Agricolă Comună și de Coeziune, este modul în care sunt direcționate fondurile, este de părere europarlamentarul PSD, Mihai Tudose.

„Propunerea președintelui Consiliului ignoră poziția Parlamentului European, votată în octombrie, privind un buget UE de 1,3% din venitul național brut. Mai important, însă, decât acest procent în jurul căruia se poartă discuțiile în mod obsesiv este cum sunt direcționate fondurile. În opinia mea, e mai important acest aspect și decât reducerile care afectează politica agricolă comună și cea de coeziune – modificări care ne vizează direct, dar numai la modul teoretic, pentru că am absorbit, deocamdată, numai o treime din sumele puse la dispoziție prin precedentul cadru financiar multianual”, a declarat Mihai Tudose.
Cadrul bugetar multianual se realizează pe o perioadă de 7 ani şi reprezintă una dintre pietrele de temelie ale politicilor UE. El permite fermierilor europeni să rămână competitivi în faţa importurilor din restul lumii, ajută statele mai sărace să le prindă din urmă pe cel mai dezvoltate şi finanţează proiectele care ţin Uniunea sudată.

Pentru aprobarea bugetului 2021-2024 este nevoie de unanimitate în Consiliul European și, mai apoi, de aprobarea Parlamentului European, însă negocierile se anunță, de la bun început, dificile.