BNR dezvaluie de ce Polonia e deasupra noastraO fermă medie din România are alocat capital pentru mașini și echipamente de trei-patru ori mai puțin decât o unitate similară din Polonia și Ungaria, reiese dintr-o analiză a Băncii Naționale a României (BNR), publicată în „Buletinul lunar” din august 2018, nr. 298, scrie Mediafax.

Ferma medie din România ajunsese, în 2016, anul de când sunt cele mai recente date, la aproape 40% din stocul mediu de capital pentru mașini și echipamente pe fermă exprimat în prețurile constante ale anului 2010, la PPS, al unei ferme similare din Uniunea Europeană (UE), arată calculele BNR, pe baza datelor de la Eurostat și Farm Accountancy Data Network (FADN).

Acest nivel era în creștere de la 25% în 2013, anul de când au fost calculate precedentele date, studiul fiind realizat pe baza mediei mobile la trei ani.

PPS (purchasing power standard, puterea de cumpărare standard) este o monedă artificială, care există doar în teorie și cu care „se poate cumpăra” aceeași cantitate de bunuri și servicii, în oricare țară.

În schimb, o fermă medie din Polonia era la 125% din gradul de capitalul pentru mașini și echipamente al unei ferme asemănătoare din UE, iar Ungaria la aproximativ 150%, conform calculelor BNR.

Privită mai în detaliu, această problemă este mai pregnantă pe segmentul laptelui, al cărnii și al legumelor, potrivit analizei BNR. „Mai concret, în cazul producției de lapte, ferma medie din România dispune doar de 13 la sută din capitalul mediu al unei entități similare din UE, cele două țări din regiune menționate situându-se însă semnificativ peste media UE, fapt ce conduce la o aprovizionare insuficientă a companiilor de procesare locale, fermierii români furnizând doar un sfert din necesarul acestora în anul 2017”, se explică în analiza BNR.

Fermele din Ungaria și Polonia dispuneau, în medie, în 2016, de 140% din capitalul mediu al unei entități similare din UE, pe piața de lapte, de aproape 11 ori peste nivelul uneia locale. Pe aceeași piață din România, nivelul de 13% era aproape dublu față de cel din 2013.

În plus, pe piața bovine și ovine, ferma medie din România avea un capital mediu de 22% din cel al unei ferme medii din UE și de cinci – șase ori sub cel din țările vecine, în condițiile în care una din Polonia era la 125%, iar una din Ungaria era la 145%.

Citește și: DEZASTRU pentru Netanyahu: Poliţia israeliană cere inculparea prim-ministrului israelian şi a soţiei sale, pentru acte de corupție

Pe piața de porc și pui, ferma medie din România dispunea, în 2016, de 30% din capitalul mediu al unei entități asemănătoare din UE, în scădere de la 42% în 2013 și de aproape 3,5 ori sub cel de 100% din Ungaria și de patru ori sub cel de 120% al uneia din Polonia.

De asemenea, pe piața legumelor, ferma medie din România a urcat la un nivel de 35% din capitalul mediu al unei entități similare din UE, în 2016, față de 20% în 2013, dar era, în medie de trei ori mai redus decât în țările vecine – sub cel de 98% din Ungaria și 125% din Polonia.

În plus, pe piața fructelor, capitalul mediu a unei ferme din România pentru mașini și echipamente a coborât de la 63% în 2013 la 53% în 2016 din cel al unei ferme similare din UE, de aproape trei ori sub nivelul de circa 150% al Ungariei și de 4,8 ori sub nivelul de 255% al Poloniei.

În schimb, pe piața de cereale și plante oleaginoase, ferma medie din România și-a majorat capitalul la până la aproape 80% din cel al unei entități asemănătoare din UE, de la aproape 58% în 2013, dar a rămas departe de cel de 100% al unei ferme medii din Polonia și de 147% al uneia din Ungaria.

BNR a utilizat, în analiza citată, indicatori furnizați de Conturile Economice din Agricultură, calculați în linie cu metodologia Conturilor Economice Naționale (ESA 2010). Datele la nivel de fermă au fost preluate din două baze de date furnizate de Comisia Europeană, respectiv ancheta structurală exhaustivă realizată din trei în trei ani, denumită Farm Structural Survey (FSS) și Sondajul FADN.

Acesta din urmă încorporează doar fermele ce depășesc pragul anual al producției (exprimată în euro) necesar pentru a fi considerate viabile din punct de vedere economic. În cazul României, acesta este de 2.000 de euro, iar pentru Ungaria și Polonia de 4.000 de euro.

FADN acoperă 31% din numărul de ferme românești, 21% din cele ungurești, respectiv 52% pentru sectorul agricol polonez, acestea fiind responsabile pentru 86% din producția agricolă totală a României, respectiv 93% în cazul Ungariei și 94% în cel al Poloniei, pentru anul 2013.